Cum vrea UE să scape de dependența gazului rusesc? Toate clădirile noi ar putea fi dotate cu panouri solare

17 Mai 2022, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
17 Mai 2022, 17:53 // Actual //  MD Bani

Toate clădirile noi din Uniunea Europeană (UE) ar putea fi prevăzute cu panouri solare pe acoperişuri, conform planurilor Comisiei Europene destinate accelerării dezvoltării energiilor regenerabile şi înlocuirii gazelor şi petrolului rusesc, informează Financial Times.

Potrivit sursei citate, executivul comunitar vrea ca jumătate din energia UE să provină din surse regenerabile în 2030, mai mult decât dublu faţă de nivelul actual.

Pentru a atinge aceste obiective, costurile s-ar putea ridica la sute de miliarde de euro. Cu toate acestea, cheltuielile ar fi compensate de economii anuale de 84 de miliarde de euro generate de reducerea importurilor de combustibili fosili, susţine un plan al Bruxelles-ului denumit „RepowerEU” şi consultat de Financial Times.

Una din propuneri este „introducerea obligativităţii de a avea instalaţii solare pe acoperişul tuturor noilor clădiri şi al tuturor clădirilor existente cu performanţe energetice clasa D şi peste”.

Planul iniţial al UE, conform căruia emisiile de carbon trebuiau reduse cu 55% până în 2030 comparativ cu nivelul lor din 1990, cerea o ţintă de 40% pentru regenerabile. Însă războiul din Ucraina a impulsionat Bruxelles-ul să încerce să obţină independenţa energetică de Rusia, care este responsabilă pentru 40% din necesarul de gaze al blocului comunitar şi 20% din livrările de petrol.

Documentul RepowerEU, care este posibil să sufere modificări înainte de a fi publicat miercuri, susţine că energiile regenerabile sunt cea mai bună modalitate pentru a lupta cu schimbările climatice şi a atinge independenţa energetică, împreună cu importurile de gaze lichefiate şi hidrogenul generat din electricitate regenerabilă.

Gospodăriile ar urma să plătească, în medie, 309 de euro pe an în plus conform planurilor Comisiei.

„Costurile mai mari cu combustibilul şi efortul suplimentar de a reduce consumul de gaze vor majora costurile pentru sistemul energetic cu aproape 10% până la 1.721 miliarde de euro pe an, în medie, în deceniul 2021-2030”, se precizează în documentul Comisiei citat de Financial Times.

De asemenea, Comisia vrea să urgenteze construcţia de parcuri eoliene şi fotovoltaice prin forţarea statelor membre să desemneze zone „prioritare” cu standarde de mediu mai relaxare şi aprobare rapidă.

„Statele membre ar trebui să pună la punct scheme naţionale de susţinere pentru a asigura introducerea pe scară largă a panourilor solare pe clădiri. Acolo unde este cazul, acest efort ar trebui combinat cu renovarea acoperişurilor şi introducerea de soluţii de stocare a energiei şi pompe de căldură. De asemenea, statele membre ar trebui să mobilizeze instalarea de echipamente solare pe toate clădirile publice care sunt adecvate pentru acestea, de la clădiri administrative şi până la şcoli”, se precizează în documentul care ar urma să fie publicat miercuri de Comisia Europeană.

Multe din propunerile executivului comunitar vor avea nevoie de aprobarea guvernelor naţionale şi a Parlamentului European.

Realitatea Live

09 Feb. 2026, 12:48
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
09 Feb. 2026, 12:48 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a ajuns la 53,93 miliarde de lei la sfârșitul lunii ianuarie 2026, în creștere cu 1,93 miliarde de lei față de începutul anului, arată datele publicate de Ministerul Finanțelor.

Potrivit informațiilor ministerului, majorarea datoriei interne a fost generată aproape integral de extinderea emisiunilor de valori mobiliare de stat (VMS) pe piața internă. Stocul total de VMS a crescut de la 52 miliarde de lei la 54 miliarde de lei într-o singură lună.

Cea mai mare parte a creșterii provine din emisiunile de VMS pe piața primară, care s-au majorat cu 1,78 miliarde de lei, până la 41,08 miliarde de lei. Totodată, statul a atras suplimentar 151,98 milioane de lei prin vânzarea de VMS direct către persoanele fizice, prin intermediul platformei electronice eVMS.md, ceea ce a dus acest segment la 802,34 milioane de lei.

În schimb, alte forme de îndatorare internă nu au înregistrat modificări. Împrumuturile contractate de la instituțiile financiare din Republica Moldova, garanțiile de stat interne și alte împrumuturi au rămas la nivel zero.

Datele Ministerului Finanțelor mai arată că, în luna ianuarie 2026, rata medie ponderată a dobânzii la VMS comercializate prin licitații a constituit 9,32%, fiind cu 0,24 puncte procentuale mai mare comparativ cu anul 2025. Cele mai ridicate randamente au fost înregistrate la titlurile cu maturități de 182 și 364 de zile, cu dobânzi de 9,53% și, respectiv, 9,52%, în timp ce VMS pe termen de un an au avut o rată medie de 7,0%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!