Curg finanțele de la bugetul de stat pentru partide! Socialiștii se scaldă în bani. 1,6 mil. de lei nu i-au declarat

În anul 2021, 18 partide politice din Republica Moldova nu au raportat cheltuieli de aproximativ 4 milioane de lei. Dintre acestea, cele mai multe au fost estimate pentru Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) – 42%, Partidul Politic Șor (PPȘ) – 31%, Partidul Acasă Construim Europa (PACE) – 9% și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) – 6%, arată raportul de monitorizare Promo-LEX „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova.

Potrivit RAPORTULUI, cheltuielile estimate drept neraportate ar fi fost utilizate pentru remunerarea muncii (50%), locațiunea sediilor (18%), organizarea evenimentelor publice (17%), materiale promoționale și de presă (10%) și deplasări în țară și peste hotare (4%). Comparativ cu anul 2020, se constată o diminuare a cheltuielilor neraportate, care au fost estimate la 8,5 milioane de lei.

O altă constatare Promo-LEX se referă la veniturile partidelor politice. Comparativ cu perioadele anterioare, se atestă o creștere alarmantă a dependenței financiare a partidelor politice de subvențiile din bugetul de stat și o scăderea semnificativă a susținerii directe de către cetățeni. Astfel, in 2021, partidele politice și-au finanțat activitatea în proporție de 70% din alocațiile bugetului de stat (70%), donațiile financiare (23%), cotizațiile de membru de partid (3%) și altele (4%). În total, veniturile acumulate de 33 partide politice au constituit aproximativ 47 milioane de lei, dintre care 90% au fost raportate de 8 formațiuni și doar 10% – de celelalte 25 partide. Cele mai multe venituri au fost raportate de PAS – 25%, PSRM – 19% și PN – 12%.

În opinia Promo-LEX, partidele politice trebuie să depună eforturi mai mari pentru colectarea cotizațiilor și donațiilor, fapt ce ar responsabiliza membrii de partid și ar motiva implicarea financiară a cetățenilor în activitatea partidelor, prin efectuarea informată și benevolă a donațiilor.

Aceasta se impune si mai pregnant în condițiile în care, în ultimii doi ani, numărul membrilor de partid s-a dublat: de la 152.640 în anul 2019, la 304.713 în 2021 (inclusiv, datorită creșterii numărului de partide înregistrate de la 46, în 2019 – la 55, în 2021), pe când ponderea cotizațiilor și a donațiilor, din contra, a scăzut. Mai mult chiar, în situația în care prevederile statutare ale partidelor obligă achitarea cotizațiilor de membru, se pare că în unele cazuri, însăși liderii partidelor nu-și onorează obligația de plată a cotizațiilor. În 2021, cei mai mulți membri de partid au fost declarați de PPȘ (74.777 de membri), PACE (20.000 de membri), PSRM (15.399 de membri), PPPDA (14.000 de membri) și PAS (12.648 de membri).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#partide #cheltuieli #finanțare #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tunel feroviar uriaș urmează să fie săpat prin Munții Alpi pentru a lega direct Franța și Italia, proiectul fiind considerat cel mai ambițios de acest tip din Europa. Viitorul tunel, cu o lungime de 57,5 kilometri, va conecta orașele Lyon și Torino și va deveni, la finalizare, cel mai lung tunel feroviar din lume, depășind Tunelul Gotthard din Elveția.

Construcția face parte din proiectul liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon și are drept scop reducerea semnificativă a timpului de călătorie dintre cele două orașe. În prezent, drumul cu trenul durează aproape patru ore și presupune traversarea pasului Mont Cenis, la altitudini de circa 1.300 de metri, unde sunt necesare mai multe locomotive pentru a tracta garniturile prin tunelul Fréjus, considerat depășit din punct de vedere al standardelor de siguranță. Noul tunel va permite trenurilor să circule direct prin masivul montan, reducând durata călătoriei cu aproximativ două ore.

Cunoscut sub denumirea de Tunelul de bază Mont d’Ambin, acesta va avea puncte de acces în Valea Susei, în regiunea Piemont, și în Maurienne, în Savoia. Proiectul va facilita și transportul de marfă, permițând trenurilor să transporte încărcături mai grele și să circule cu o viteză medie de aproximativ 100 km/h între cele două țări.

Autoritățile estimează că noua infrastructură va contribui la reducerea poluării, prin scăderea traficului aerian și rutier, în special a transportului de mărfuri realizat cu camioane. Trenul ar urma să devină principala opțiune pentru deplasările dintre Franța și Italia pe acest coridor.

Lucrările sunt extrem de complexe, întrucât tunelul va avea, în cea mai adâncă secțiune, peste 2.200 de metri de munte deasupra sa. Potrivit coordonatorilor proiectului, traseul traversează nu mai puțin de 14 tipuri diferite de teren, de la sol afânat pe partea franceză până la formațiuni de roci variate pe teritoriul Italiei.

Costul total al liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon, cu o lungime de aproximativ 270 de kilometri, este estimat la 25 de miliarde de euro, tunelul de sub Alpi reprezentând cea mai mare parte a investiției. Franța și Italia au ajuns la un acord pentru realizarea proiectului în 2016, iar în prezent toate tunelurile de acces sunt finalizate. Tunelul internațional, considerat cea mai dificilă etapă, este în construcție, iar finalizarea sa este preconizată pentru anul 2033.