Curg finanțele de la bugetul de stat pentru partide! Socialiștii se scaldă în bani. 1,6 mil. de lei nu i-au declarat

În anul 2021, 18 partide politice din Republica Moldova nu au raportat cheltuieli de aproximativ 4 milioane de lei. Dintre acestea, cele mai multe au fost estimate pentru Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) – 42%, Partidul Politic Șor (PPȘ) – 31%, Partidul Acasă Construim Europa (PACE) – 9% și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) – 6%, arată raportul de monitorizare Promo-LEX „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova.

Potrivit RAPORTULUI, cheltuielile estimate drept neraportate ar fi fost utilizate pentru remunerarea muncii (50%), locațiunea sediilor (18%), organizarea evenimentelor publice (17%), materiale promoționale și de presă (10%) și deplasări în țară și peste hotare (4%). Comparativ cu anul 2020, se constată o diminuare a cheltuielilor neraportate, care au fost estimate la 8,5 milioane de lei.

O altă constatare Promo-LEX se referă la veniturile partidelor politice. Comparativ cu perioadele anterioare, se atestă o creștere alarmantă a dependenței financiare a partidelor politice de subvențiile din bugetul de stat și o scăderea semnificativă a susținerii directe de către cetățeni. Astfel, in 2021, partidele politice și-au finanțat activitatea în proporție de 70% din alocațiile bugetului de stat (70%), donațiile financiare (23%), cotizațiile de membru de partid (3%) și altele (4%). În total, veniturile acumulate de 33 partide politice au constituit aproximativ 47 milioane de lei, dintre care 90% au fost raportate de 8 formațiuni și doar 10% – de celelalte 25 partide. Cele mai multe venituri au fost raportate de PAS – 25%, PSRM – 19% și PN – 12%.

În opinia Promo-LEX, partidele politice trebuie să depună eforturi mai mari pentru colectarea cotizațiilor și donațiilor, fapt ce ar responsabiliza membrii de partid și ar motiva implicarea financiară a cetățenilor în activitatea partidelor, prin efectuarea informată și benevolă a donațiilor.

Aceasta se impune si mai pregnant în condițiile în care, în ultimii doi ani, numărul membrilor de partid s-a dublat: de la 152.640 în anul 2019, la 304.713 în 2021 (inclusiv, datorită creșterii numărului de partide înregistrate de la 46, în 2019 – la 55, în 2021), pe când ponderea cotizațiilor și a donațiilor, din contra, a scăzut. Mai mult chiar, în situația în care prevederile statutare ale partidelor obligă achitarea cotizațiilor de membru, se pare că în unele cazuri, însăși liderii partidelor nu-și onorează obligația de plată a cotizațiilor. În 2021, cei mai mulți membri de partid au fost declarați de PPȘ (74.777 de membri), PACE (20.000 de membri), PSRM (15.399 de membri), PPPDA (14.000 de membri) și PAS (12.648 de membri).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#partide #cheltuieli #finanțare #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși numărul persoanelor ocupate este în creștere, munca la negru rămâne prezentă. Aproape unul din cinci angajați lucrează informal, iar în construcții peste jumătate dintre muncitori activează fără acte, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

La sfârșitul trimestrului III 2025, din totalul persoanelor ocupate, 18,7% lucrau informal, iar în sectorul construcțiilor peste 54% dintre muncitori activau fără forme legale.

În același trimestru, populația ocupată a ajuns la 856,0 mii de persoane, în creștere cu 8,1% față de trimestrul anterior. Totuși, munca informală continuă să reprezinte o parte semnificativă a pieței muncii, atât în sectorul agricol, cât și în cel neagricol, unde nivelul ocupării informale este estimat la 10,7%.

Potrivit BNS, forța de muncă a constituit 887,1 mii de persoane, iar rata șomajului s-a redus la 3,5%, în scădere față de trimestrul II. De asemenea, numărul persoanelor inactive a coborât la 1,086,9 mii, femeile și locuitorii din mediul rural continuând să reprezinte principalele grupuri inactive.

Distribuția populației ocupate arată că 61,8% lucrează în sectorul serviciilor, 15,6% în agricultură, 12,4% în industrie și 10,2% în construcții. Majoritatea angajaților sunt salariați (86,5%), iar 88,5% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată.

Pensionarii formează cel mai numeros grup din populația inactivă (44,6%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și persoanele casnice (11,6%). Aproximativ 11,3% dintre inactivi sunt persoane care lucrează sau intenționează să lucreze peste hotare.

Numărul șomerilor, conform definiției BIM, a fost de 31,0 mii persoane, cu 1,8 mii mai puțin decât în trimestrul II. Șomajul afectează mai mult bărbații (56,9%) și populația urbană (58,2%). Tinerii de 15–24 ani rămân grupa cu cea mai mare rată a șomajului — 6,8%.

Populația în afara forței de muncă a constituit 1,086,9 mii de persoane, în scădere cu 5,4% față de trimestrul anterior. Femeile reprezintă 60,1% dintre persoanele inactive, iar mediul rural domină cu 61,8%.