„Dacă nu ne vedeți, e semn că lucrăm”: Diaconu, despre instituția „invizibilă” a crizelor pe care o conduce

Instituția responsabilă de managementul crizelor din Republica Moldova este, de cele mai multe ori, invizibilă pentru public. Șeful acesteia, Sergiu Diaconu, spune însă că exact aceasta ar fi dovada că sistemul funcționează: dacă instituția nu apare în spațiul public, înseamnă că o potențială criză a fost prevenită. Instituția dispune de un buget de aproximativ 20 de milioane de lei pentru un an de activitate, sumă care acoperă toate cheltuielile instituției, inclusiv salariile angajaților. Declarația a fost făcută de șeful instituției, Sergiu Diaconu.

Potrivit acestuia, bugetul a fost aprobat prin lege și este unul transparent și deschis, fiind destinat funcționării întregii instituții și desfășurării tuturor activităților specifice.

„Este un buget aprobat prin legea bugetului. Este unul transparent, deschis. Este de circa 20 de milioane de lei pentru un an întreg de activitate pentru toată instituția și pentru toate activitățile, inclusiv remunerarea salarială”, a declarat Diaconu.

Șeful instituției a menționat că salariile angajaților sunt mai mici decât în alte instituții de forță, însă rolul structurii pe care o conduce este unul diferit, concentrat mai mult pe coordonare și prevenție.

„Salariile sunt sub limita salariilor altor instituții de forță. Noi nu suntem un organ care iese cu declarații. Noi suntem exact acel organ care, acumulând informația și coordonând activitatea celorlalte instituții, prezintă soluții pentru a evita și a preîntâmpina crizele”, a explicat acesta.

Sergiu Diaconu a subliniat că activitatea instituției este, de cele mai multe ori, invizibilă pentru public, deoarece scopul principal este prevenirea situațiilor de criză.

„Ori de câte ori nu ne vedeți, înseamnă că o criză potențială a fost evitată. Noi o să apărem doar atunci când este nevoie de o intervenție mai activă, de exemplu declararea stării de alertă sau, dacă va fi cazul, a stării de urgență”, a precizat șeful instituției.

El a adăugat că instituția intervine public doar în situațiile în care sunt necesare măsuri operative sau restricții suplimentare, pentru gestionarea unor situații critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#diaconu #institutie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

15 încăperi nelocuibile, cu o suprafață totală de aproximativ 646,6 metri pătrați, gestionate de Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”, ar putea fi scoase la privatizare prin licitație. Propunerea de includere a acestor bunuri în lista proprietăților de stat supuse privatizării a venit din partea Aeroportului, printr-un demers transmis Agenției Proprietății Publice la 16 iunie 2026.

Spațiile, indicate ca subsoluri, sunt amplasate în blocuri de locuințe din Chișinău, în special în sectorul Botanica, pe bulevardele Dacia 71/2 și 73/2, dar și pe strada Calea Ieșilor, 45. Cea mai mare încăpere din listă are 258,7 metri pătrați și se află pe strada Calea Ieșilor, 45.

Printre celelalte spații se regăsesc încăperi de 53,4 metri pătrați, 53,2 metri pătrați și 52 de metri pătrați, dar și spații mult mai mici, de aproximativ 15–17 metri pătrați. Toate sunt prevăzute pentru vânzare prin licitație.

Motivul este unul simplu: aceste spații nu sunt necesare activității Aeroportului. Documentul precizează că ele nu se află în perimetrul operațional al Aeroportului Internațional Chișinău, pe platforma aeroportuară sau pe terenul aferent și nu au fost, nu sunt și nu urmează să fie utilizate pentru activități operaționale, de producție ori comerciale.

În plus, încăperile nu fac parte din bunurile depuse în capitalul social al întreprinderii, iar menținerea lor în gestiunea Aeroportului nu mai este considerată justificată din punct de vedere funcțional. APP susține că înstrăinarea acestor spații nu va afecta integritatea patrimoniului întreprinderii și nici activitatea aeroportuară.

Proiectul nu stabilește deocamdată prețurile de pornire și nici data licitațiilor.