Dansul pe buza prăpastiei al Guvernului. Finanțarea deficitului bugetar de la bănci

Chiar dacă pentru anul viitor este planificată o creștere economică pozitivă (circa 4%), autoritățile au stabilit un deficit bugetar planificat destul de mare (circa 15 miliarde MDL sau 6% din PIB), care este mai mare față de cel planificat inițial pentru 2021 și depășește plafonul maxim prudențial stabilit de Legea finanțelor publice și responsabilitatea bugetar-fiscală, constată Expert – Grup.

Este adevărat că acest deficit urmează să fie acoperit preponderent în baza suportului partenerilor de dezvoltare. Însă, în contextul incertitudinii economice. asociate cu pandemia Covid-19, precum și a șocurilor climaterice care devin tot mai frecvente, Guvernul trebuie să promoveze o politică bugetară mai precaută, menținând deficitul bugetar în limita a circa 2% din PIB. Cu atât mai mult că această creștere a deficitului bugetar nu este acompaniată de o creștere la fel de majoră a investițiilor capitale, care, de regulă, sunt singurul motiv temeinic pentru a crește deficitul bugetar în condiții de creștere economică: investițiile capitale planificate pentru 2022 sunt cu 10% mai mari față de cele planificate pentru 2021, în timp ce deficitul bugetar planificat a crescut cu circa 25%, explică economiștii Expert – Grup..

Potrivit lor, finanțarea deficitului din surse interne (VMS-urile urmează să acopere circa o treime din deficit) va fi destul de problematică și scumpă în contextul înăspririi politicii monetare pe fundalul creșterii presiunilor inflaționiste. Iar riscul pe termen mediu și lung este că deficitele bugetare, în loc să fie aduse în limitele prudențiale, sunt majorate chiar și în ani de creștere economică pozitivă, fapt ce privează țara de un important amortizor al șocurilor negative (ex: în caz de șoc/ criză nu rămâne spațiu fiscal pentru intervenție) și, respectiv, alimentează riscuri macrofinanciare.

#surse #deficit #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul președinte al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, critică modificările adoptate recent de Parlament la Legea privind Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli, calificându-le drept ineficiente și lipsite de impact real pentru fermieri.

Slusari afirmă că legea este, în realitate, „aproape moartă”, iar modificările operate nu schimbă cu nimic situația din teren. „Foarte puțini fermieri mai pot beneficia de acest act normativ, deoarece plafonul a rămas neschimbat.

Pentru a ilustra absurditatea legii, Slusari a oferit un exemplu concret: un fermier care avea în decembrie 2023 un sold TVA de 500 mii lei, a primit rambursare pentru achiziții de primăvară în valoare de 400 mii lei și încă 100 mii lei în toamnă. Deși a plătit și mai mult TVA în 2024, plafonul alocat rămâne cel din anul anterior – iar în prezent nu mai poate primi nimic.

„Este o bătaie de joc”, conchide Slusari, acuzând guvernarea că preferă cosmetizarea realității în locul unor soluții reale pentru salvarea agriculturii.

Slusari atrage atenția că autoritățile cunosc bine această problemă, inclusiv președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, cel care a inițiat legea în 2022 și care, susține fostul deputat, „știa perfect că modificările recente nu vor rezolva nimic”. Atunci, legea a fost una dintre puținele inițiative ale actualei guvernări care a avut efect real asupra fermierilor. Astăzi însă, documentul „s-a transformat într-un act aproape inutil”, mai spune Slusari.

Acesta critică și lipsa de sinceritate a Guvernului, acuzând propaganda oficială că prezintă o imagine falsă, scriind despre „succesul” rambursării TVA, în timp ce „majoritatea fermierilor nu mai pot obține niciun leu”.

„Este deja tradiție ca guvernarea să vorbească patetic despre cât a făcut pentru agricultură, în timp ce micii și mijlocii fermieri falimentează și pleacă din țară”, a declarat Slusari.