Dansul pe buza prăpastiei al Guvernului. Finanțarea deficitului bugetar de la bănci

Chiar dacă pentru anul viitor este planificată o creștere economică pozitivă (circa 4%), autoritățile au stabilit un deficit bugetar planificat destul de mare (circa 15 miliarde MDL sau 6% din PIB), care este mai mare față de cel planificat inițial pentru 2021 și depășește plafonul maxim prudențial stabilit de Legea finanțelor publice și responsabilitatea bugetar-fiscală, constată Expert – Grup.

Este adevărat că acest deficit urmează să fie acoperit preponderent în baza suportului partenerilor de dezvoltare. Însă, în contextul incertitudinii economice. asociate cu pandemia Covid-19, precum și a șocurilor climaterice care devin tot mai frecvente, Guvernul trebuie să promoveze o politică bugetară mai precaută, menținând deficitul bugetar în limita a circa 2% din PIB. Cu atât mai mult că această creștere a deficitului bugetar nu este acompaniată de o creștere la fel de majoră a investițiilor capitale, care, de regulă, sunt singurul motiv temeinic pentru a crește deficitul bugetar în condiții de creștere economică: investițiile capitale planificate pentru 2022 sunt cu 10% mai mari față de cele planificate pentru 2021, în timp ce deficitul bugetar planificat a crescut cu circa 25%, explică economiștii Expert – Grup..

Potrivit lor, finanțarea deficitului din surse interne (VMS-urile urmează să acopere circa o treime din deficit) va fi destul de problematică și scumpă în contextul înăspririi politicii monetare pe fundalul creșterii presiunilor inflaționiste. Iar riscul pe termen mediu și lung este că deficitele bugetare, în loc să fie aduse în limitele prudențiale, sunt majorate chiar și în ani de creștere economică pozitivă, fapt ce privează țara de un important amortizor al șocurilor negative (ex: în caz de șoc/ criză nu rămâne spațiu fiscal pentru intervenție) și, respectiv, alimentează riscuri macrofinanciare.

#surse #deficit #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe mările lumii se află în prezent cea mai mare flotilă de transport de petrol din ultimii ani, cu peste un miliard de barili în tranzit, potrivit datelor furnizate de compania de analiză energetică Vortexa, citate de Bloomberg. Este cel mai ridicat nivel din 2020, când războiul prețurilor dintre Arabia Saudită și Rusia a inundat piața globală în plină pandemie de COVID-19.

Acest val masiv de petrol în tranzit confirmă prognozele conform cărora relaxarea treptată a restricțiilor OPEC+ asupra producției conduce la un nou excedent pe piața globală a țițeiului. În ultimele luni, China a absorbit mare parte din surplus cumpărând barili ieftini pentru rezervele strategice, însă, potrivit analiștilor, piața a atins punctul de saturație.

„Partidele de petrol brut din Orientul Mijlociu rămân tot mai des nevândute, iar indicatorii-cheie de preț arată că deficitul de ofertă s-a încheiat”, notează Bloomberg. Cotațiile internaționale ale petrolului au coborât la minimul ultimelor cinci luni – circa 60 de dolari pe baril, iar traderii se pregătesc pentru o posibilă nouă scădere a prețurilor.

„În ultimele 12 luni știam cu toții că urmează un excedent de petrol. Ei bine, el deja a venit”, a declarat Ben Luckock, șeful diviziei petroliere a grupului Trafigura.

Potrivit estimărilor, stocurile globale de petrol cresc în 2025 cu un ritm de 1,9 milioane de barili pe zi, iar acumularea rapidă a rezervelor plutitoare ar putea fi preludiul unei supraproducții și mai mari în 2026, concluzionează agenția.