Dansul pe buza prăpastiei al Guvernului. Finanțarea deficitului bugetar de la bănci

Chiar dacă pentru anul viitor este planificată o creștere economică pozitivă (circa 4%), autoritățile au stabilit un deficit bugetar planificat destul de mare (circa 15 miliarde MDL sau 6% din PIB), care este mai mare față de cel planificat inițial pentru 2021 și depășește plafonul maxim prudențial stabilit de Legea finanțelor publice și responsabilitatea bugetar-fiscală, constată Expert – Grup.

Este adevărat că acest deficit urmează să fie acoperit preponderent în baza suportului partenerilor de dezvoltare. Însă, în contextul incertitudinii economice. asociate cu pandemia Covid-19, precum și a șocurilor climaterice care devin tot mai frecvente, Guvernul trebuie să promoveze o politică bugetară mai precaută, menținând deficitul bugetar în limita a circa 2% din PIB. Cu atât mai mult că această creștere a deficitului bugetar nu este acompaniată de o creștere la fel de majoră a investițiilor capitale, care, de regulă, sunt singurul motiv temeinic pentru a crește deficitul bugetar în condiții de creștere economică: investițiile capitale planificate pentru 2022 sunt cu 10% mai mari față de cele planificate pentru 2021, în timp ce deficitul bugetar planificat a crescut cu circa 25%, explică economiștii Expert – Grup..

Potrivit lor, finanțarea deficitului din surse interne (VMS-urile urmează să acopere circa o treime din deficit) va fi destul de problematică și scumpă în contextul înăspririi politicii monetare pe fundalul creșterii presiunilor inflaționiste. Iar riscul pe termen mediu și lung este că deficitele bugetare, în loc să fie aduse în limitele prudențiale, sunt majorate chiar și în ani de creștere economică pozitivă, fapt ce privează țara de un important amortizor al șocurilor negative (ex: în caz de șoc/ criză nu rămâne spațiu fiscal pentru intervenție) și, respectiv, alimentează riscuri macrofinanciare.

#surse #deficit #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul construcțiilor din Republica Moldova este grav afectat de instabilitate și lipsă de profesionalizare, în contextul unui grad alarmant de muncă neformală, fluctuație ridicată a angajaților și dezechilibru teritorial profund. Avertismentul vine din partea economistului Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, care a prezentat datele în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, vineri, 18 iulie.

Potrivit acestuia, în 2024, 60% din forța de muncă din construcții a activat la negru, iar dintre cei angajați oficial, un sfert își primește o parte din salariu în plic. Această practică a generat pierderi bugetare de 4,2 miliarde de lei doar anul trecut, din neplata contribuțiilor sociale, medicale și a altor taxe.

„Fluctuația anuală a forței de muncă este de 40%, iar lipsa formării profesionale face imposibilă dezvoltarea durabilă a sectorului. Cu asemenea tendințe, nu poți construi profesioniști”, a declarat Ioniță.

Deși valoarea lucrărilor de construcție, în termeni anuali, a atins aproape 21 miliarde de lei, peste 72% dintre acestea sunt concentrate în municipiul Chișinău. Diferențele între regiuni sunt uriașe – în unele raioane investițiile în construcții sunt de 25 de ori mai mici decât în capitală.

În paralel, se observă un declin al sectorului locuințelor noi: în Chișinău, valoarea lucrărilor a scăzut de la 5,6 miliarde lei în 2021 la 4,5 miliarde lei în 2024, iar valoarea de piață a locuințelor noi s-a redus aproape la jumătate – de la 25,5 la 14,1 miliarde lei.

Veaceslav Ioniță subliniază necesitatea unor reforme sistemice, printre care instituirea unei „Case Sociale a Constructorului”, după modelul României, care să asigure protecție angajaților sezonieri din construcții, oferindu-le 75% din salariu în perioadele fără activitate.