Datoria de stat a atins un nou record. A ajuns la 80 miliarde de lei la sfârșitul lunii februarie

Datoria de stat a Republicii Moldova a atins 79,7 miliarde de lei la sfârșitul luni februarie cu 2 miliarde de lei mai mare față începutul anului curent și atins un nou record. Precedentul prag a fost de 79,2 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Majorarea datoriei de stat totale în ianuarie-februarie 2022 s-a datorat creșterii datoriei externe denominate în lei, în timp ce internă a scăzut. În special, datoria internă a scăzut cu 219,7 milioane de lei (-0,7%) – de la 33,2 miliarde de lei (sfârșitul lunii decembrie 2021) la 33 miliarde de lei (sfârșitul lunii februarie 2022).

În același timp, datoria externă exprimată în lei a crescut în aceeași perioadă cu 2 miliarde de lei (+4,9%) – de la 44 miliarde 471,3 milioane lei la 46 miliarde 650 milioane lei. În același timp, ponderea datoriei interne în totalul datoriei totale de stat a Republicii Moldova la sfârșitul lunii februarie 2022 a constituit 41,5% (42,2% luna precedentă), iar ponderea datoriei externe – 58,5% (57,8% luna precedentă).

Ponderea datoriei de stat totale în PIB până la sfârșitul lunii februarie 2022 este estimată la 27,8% față de 32,1% la sfârșitul anului 2021. La sfârșitul lunii februarie 2022, ponderea datoriei de stat cu scadența la un an era de 26,7% din volumul total, în timp ce Programul „Managementul datoriei publice în perspectivă pe termen mediu (2022-2024) prevede parametri de 20-30%.

Ponderea datoriei interne în totalul datoriei de stat totale a fost de 41,5% (parametrii aprobați anterior: 35-50%), iar ponderea specifică a datoriei externe într-o anumită monedă în totalul datoriei de stat externe până la sfârșitul lunii februarie 2022 a fost de 33% (parametrii aprobați: 20-45%).

Ponderea specifică a datoriei naționale cu dobândă variabilă a constituit 45,7% din volumul total al datoriei de stat până la sfârșitul lunii februarie 2022 (parametrii aprobați: 25-45%).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#datorie #record #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.