Datoria de stat a atins un nou record. A ajuns la 80 miliarde de lei la sfârșitul lunii februarie

Datoria de stat a Republicii Moldova a atins 79,7 miliarde de lei la sfârșitul luni februarie cu 2 miliarde de lei mai mare față începutul anului curent și atins un nou record. Precedentul prag a fost de 79,2 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Majorarea datoriei de stat totale în ianuarie-februarie 2022 s-a datorat creșterii datoriei externe denominate în lei, în timp ce internă a scăzut. În special, datoria internă a scăzut cu 219,7 milioane de lei (-0,7%) – de la 33,2 miliarde de lei (sfârșitul lunii decembrie 2021) la 33 miliarde de lei (sfârșitul lunii februarie 2022).

În același timp, datoria externă exprimată în lei a crescut în aceeași perioadă cu 2 miliarde de lei (+4,9%) – de la 44 miliarde 471,3 milioane lei la 46 miliarde 650 milioane lei. În același timp, ponderea datoriei interne în totalul datoriei totale de stat a Republicii Moldova la sfârșitul lunii februarie 2022 a constituit 41,5% (42,2% luna precedentă), iar ponderea datoriei externe – 58,5% (57,8% luna precedentă).

Ponderea datoriei de stat totale în PIB până la sfârșitul lunii februarie 2022 este estimată la 27,8% față de 32,1% la sfârșitul anului 2021. La sfârșitul lunii februarie 2022, ponderea datoriei de stat cu scadența la un an era de 26,7% din volumul total, în timp ce Programul “Managementul datoriei publice în perspectivă pe termen mediu (2022-2024) prevede parametri de 20-30%.

Ponderea datoriei interne în totalul datoriei de stat totale a fost de 41,5% (parametrii aprobați anterior: 35-50%), iar ponderea specifică a datoriei externe într-o anumită monedă în totalul datoriei de stat externe până la sfârșitul lunii februarie 2022 a fost de 33% (parametrii aprobați: 20-45%).

Ponderea specifică a datoriei naționale cu dobândă variabilă a constituit 45,7% din volumul total al datoriei de stat până la sfârșitul lunii februarie 2022 (parametrii aprobați: 25-45%).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#datorie #record #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea de 37% anunțată în ramura construcțiilor nu reprezintă un nou boom imobiliar, ci o revenire parțială după căderea severă din 2022–2023, explică economistul Veaceslav Ioniță, într-o analiză bazată pe date oficiale. Conform acestuia, sectorul construcțiilor se află puternic influențat de ciclurile economice, șocurile externe și condițiile financiare interne, iar interpretarea cifrelor „brute” poate crea o impresie falsă de expansiune.

Indicele lucrărilor de construcție din 2025 va reuși, într-adevăr, să depășească nivelul din 2021, însă doar pentru că include toate categoriile de lucrări: infrastructură inginerească, clădiri nerezidențiale și clădiri rezidențiale. În realitate, segmentul care interesează cel mai mult populația — construcțiile de locuințe noi — reprezintă doar aproximativ un sfert din totalul volumului, iar dinamica acestuia este mult mai nuanțată.

Datele istorice arată că între 2015 și 2017, sectorul rezidențial a trecut printr-o contracție consecutivă, determinată de instabilitatea financiară. O fază de creștere solidă începe în 2018, impulsionată de creșterea salariilor, condiții financiare stabile și lansarea programului „Prima Casă”. Expansiunea continuă până în 2021, an în care se înregistrează cel mai ridicat nivel al construcțiilor rezidențiale noi și o creștere anuală de +33%.

Trendul se rupe în 2022, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina și explozia prețurilor la materiale. Inflația și scumpirea creditelor afectează direct capacitatea populației de a accesa finanțări, iar volumul construcțiilor rezidențiale se prăbușește cu -33% în 2022 și cu -13,6% în 2023. În doar doi ani, sectorul ajunge la 58% din nivelul anului de vârf 2021.

În 2024 are loc o stabilizare, iar pentru 2025 se estimează o creștere de aproximativ 25%. Economistul precizează însă că această creștere nu trebuie interpretată ca o expansiune reală, ci ca o recuperare parțială a pierderilor. Chiar și cu avansul prognozat, sectorul ajunge la aproape 80% din nivelul 2021 — semn că piața nu a depășit încă șocurile anilor precedenți.

În ansamblu, analiza arată că anul 2021 rămâne cel mai puternic din ultimul deceniu în ceea ce privește construcțiile rezidențiale noi. Anul 2025 este anticipat a fi al doilea ca volum, depășind clar perioada 2015–2020 și anii 2022–2024, dar fără a recupera complet vârful precedent.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, concluzia este clară: sectorul rezidențial a intrat într-o fază de revenire graduală în 2024–2025, într-o piață care se recalibrează după șocuri economice majore. Creșterea aparent spectaculoasă este, de fapt, o normalizare lentă — nu începutul unui nou boom imobiliar. Dacă ai nevoie, pot propune și titluri pentru această știre.