Datoria externă brută a Moldovei a ajuns la 9 miliarde USD cu 7% mai mare față de 2020

Datoria externă brută a Republicii Moldova s-a majorat pe parcursul anului 2021 cu 6,8 la sută și a totalizat 9 miliarde USD la sfârșitul anului 2021, ceea ce constituie 65,9 la sută raportat la PIB (-7,3 p.p. față de 31.12.2020, datorită PIB-ului în creștere), potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Cea mai mare parte a soldului datoriei externe brute îi revine datoriei pe termen lung (69,6 la sută), care a constituit 6 269,54 mil. USD la finele anului 2021, fiind în creștere față de finele anului 2020 cu 4,3 la sută. Datoria externă pe termen scurt a crescut cu 13,1 la sută pe parcursul anului 2021 și a constituit 2 744,19 mil. USD la sfârșitul anului 2021.

Cea mai mare parte a datoriei externe – 63,4 la sută îi revine datoriei sub formă de împrumuturi și alocări de DST și titluri de angajamente, ceea ce constituie 5 711,02 mil USD (+4,3 la sută față de sfârșitul anului 2020). Conform situației de la sfârșitul anului trecut, principalul creditor al statului este FMI cu 33,4 la sută (911,96 mil. USD4 ), urmat de Grupul Băncii Mondiale cu o pondere de 29,8 la sută din totalul datoriei publice sau 813,49 mil. USD (dintre care datoria față de AID a constituit 701,41 mil. USD, față de BIRD – 112,08 mil. USD) și BEI cu 15,5 la sută (422,16 mil. USD).

Analiza indicatorilor principali ai datoriei externe denotă o îmbunătățire a calității finanțării externe exprimată indirect prin rata medie trimestrială implicită a dobânzii la datoria externă sub formă de împrumuturi și alocări de DST, care este în descreștere atât față de situația de la începutul anului curent, cât și față de valorile înregistrate anterior.

Scadența medie implicită a datoriei externe pe termen lung sub formă de împrumuturi de asemenea, a manifestat o dinamică pozitivă, ceea ce reflectă deservirea responsabilă a datoriilor (-10 la sută la maturitate). Acest indicator este corelat cu evoluția ratei reînnoirii finanțării, care după o micșorare la finele trimestrului I 2021, a fost în creștere (cu 17 p.p. față de sfârșitul anului 2020), ceea ce dovedește existența unei rezerve potențiale pentru noi finanțări.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#datorie #finanțare #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.