Datorii de 800 de milioane de lei la subvenții

Fermierilor le-au fost achitate subvenții în sumă de 798 milioane de lei sau 50% din suma totală alocată pentru plata ajutorului de stat, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.

„Banii au fost alocați pentru diverse mecanisme de subvenționare. Pentru comparație, anul trecut, o sumă similară de finanțare a fost alocată agricultorilor abia în luna iunie, fapt ce subliniază o accelerare a ritmului de distribuție a fondului”, se arată în mesajul Ministrului Agriculturii.

În ultima săptămână, a fost autorizată spre plată o sumă de aproximativ 83 milioane lei. Este vorba de plăți complementare: 38 cereri în valoare de 11,1 mil.lei, proiecte Start-up – 2 proiecte în valoare de 0,32 mil.lei, dezvoltare rurală: o cerere în valoare de 0,39 mil.lei, post investiții: 46 de cereri în valoare de 19,48 mil.lei, cereri de implementare a proiectelor prin abordarea LEADER: 12 proiecte în valoare de 0,2 mil. lei, plăți directe per kg de lapte: 27 de cereri în valoare de 13,54 mil.lei, ajutor financiar( seceta și furtuna din 2023): 280 de cereri în valoare de 38,58 mil.lei;

Pentru plata subvențiilor pentru anul 2023, în anul 2024 au fost alocați 1,6 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorii #fermieri #subvenții #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.