De astăzi se elimină cerința formei autentice a unor declarații necesare la depunerea cererilor pentru cetățenia română

16 Aug. 2021, 09:50
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
16 Aug. 2021, 09:50 // Actual //  MD Bani

Pentru a veni în sprijinul petenților prin măsuri de eficientizare a activității de înregistrare a cererilor privind cetățenia română, prin debirocratizare, Autoritatea Națională pentru Cetățenie a dispus, începând cu luni, data de 16 august 2021, eliminarea cerinței ca o parte din declarațiile necesare pentru acordarea/redobândirea cetățeniei române să fie încheiate în formă autentică, urmând ca aceste declarații să fie incluse în cererile tip privind cetățenia română.

Mai exact, începând cu data de 16 august 2021,  pentru cererile privind cetățenia română formulate în temeiul art. 81, art. 10 sau art. 11 din Legea nr. 21/1991, nu va mai fi necesară încheierea în formă autentică, la notarii publici sau la misiunile diplomatice/oficiile consulare, a următoarelor declarații ale petenților:

  • declaraţia pe proprie răspundere din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;
  • declarația pe proprie răspundere din care să rezulte dacă doreşte dobândirea cetăţeniei române cu menținerea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România;
  • declarația pe proprie răspundere din care să rezulte dacă a mai depus sau nu o altă cerere de dobândire a cetăţeniei române.

De asemenea, începând cu data de 16 august 2021, pentru cererile privind cetățenia română formulate în temeiul art. 9 alin. 5 și 6, art. 10 alin. 5 sau art. 11 alin. 2 din Legea nr. 21/1991 (pentru minori), nu va mai fi necesară încheierea în formă autentică, la notarii publici sau la misiunile diplomatice/oficiile consulare, a declarației pe proprie răspundere a părintelui/părinților minorului, din care să rezulte că nu a/au solicitat transcrierea certificatului de naștere al minorului la autoritățile competente.

În schimb, toate declarațiile de mai sus vor fi incluse în formularele cererilor privind cetățenia română, disponibile pe site-ul instituției, sub forma unor declarații pe propria răspundere care vor fi date și semnate de către petenți în fața funcționarilor din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie sau, după caz, a funcționarilor consulari din cadrul misiunilor diplomatice/oficiilor consulare.

În cazul în care, începând cu data de 16 august 2021, petenții vor prezenta declarații în formă autentică  privitoare la aspectele menționate mai sus, acestea vor fi luate în considerare, putând fi incluse în dosarul de cetățenie. Eliminarea cerinței formei autentice este aplicabilă exclusiv pentru declarațiile de mai sus, nu și pentru alte declarații necesare la depunerea dosarului de cetățenie care nu au fost menționate în prezentul anunț.

05 Oct. 2026, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 15:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.