De ce cresc prețurile la carburanți? Mâine un litru de benzină ajunge la 31,31 lei

În contextul tendinței de creștere continuă a prețurilor la carburanți Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a venit cu unele precizări. Potrivit Agenției există câteva motive principale printre care și războiul din Ucraina. De asemenea au fost anunțate prețurile la benzină și motorină pentru ultima zi a lunii mai.

„Deficitul de produse petroliere generat de războiul din Ucraina și refuzul statelor Uniunii Europene de a importa țiței și produse derivate din Federația Rusă, generează în continuare o creștere semnificativă a prețurilor la combustibil pe plan internațional. În condițiile în care Republica Moldova importă 100% din produsele petroliere consumate, tendințele actuale se reflectă și pe piața națională.” se arată într-un comunicat de presă.

La data de 27 mai, cotația la motorină a depășit nivelul de 1150 $/tona, ceea ce este cu 72,41% mai mult decât la începutul anului 2022, iar la benzina de tip COR 95 aceasta a depășit nivelul de 1300 $/tona, ceea ce este cu 75,14% mai mult decât la începutul anului curent și reprezintă de fapt un record pentru perioada urmărită din ultimii 10 ani.

Astfel, pentru mâine, 31 mai, au fost stabilite următoarele prețuri la carburanți:

Pentru benzina COR 95 – 31,31 lei/litru;
Pentru motorină – 27,42 lei/litru.

#pret #motorina #benzina #ANRE #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.