De ce nu e recomandat să lucrezi cu plângăcioșii

15 Oct. 2021, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Oct. 2021, 05:30 // Actual //  bani.md

Dacă trezești la miez de noapte orice manager bun de resurse umane și-l întreabi: Care este tipul de angajat enervant la muncă? Cu siguranță va spune: „Cel care se plânge constant de muncă și pe ceilalți colegi, care spune constant că este imposibil să facă acest lucru, care dă vina pe toți cei din jur pentru problemele lui”. Toți oamenii de succes și eficienți au repulsie la plângăcioși. Văicăreala este toxică, deoarece distrage atenția celorlalți angajați de la munca lor. Plânsul nu este constructiv și consumă multă energie. Împiedică noii angajați să se adapteze rapid la muncă. Plângăcioșii de cele ai multe ori împiedică atingerea rezultatelor la nivelul grupurilor mici, dar și în cadrul proiectelor. Dacă discutați cu un plângăcios de pe poziția de antrenor, fără amenințări, puteți auzi argumente foarte interesante și înțelege ce tipuri de plângăcioși sunt.

Plângăcioșii responsabili

Acest tip de angajat este muncitor, profesionist și sincer îngrijorat de slujba sa. Adesea nu poate spune „nu”, nu știe să-și formuleze clar întrebările și încearcă să joace rolul „salvatorului lumii”. Își asumă sarcina de a corecta greșelile altora și îi critică pe colegii care nu știu să-și facă treaba. Plângăcioșii responsabili intră în arenă după ședințe (ei tac și dau din cap) și spun ce idioți îi înconjoară și îi încurcă să-și facă jobul. Indiferent dacă au sau nu un grup de sprijin, ei își fac griji de rezultatul final. Și o fac cum pot mai bine.

Frazele folosite

-Eu așa nu mai pot

-Eu răspund pentru totul

-Chiar nimeni nu poate face acest lucru

-De ce eu trebuie să lucrez pentru alții

-Eu vin primul și plec ultimul

Un sfat pentru patroni: dacă un angajat se vaită e necesar să vă găsiți timp și să vorbiți despre volumul de muncă și să-i oferiți un feedback constructiv. Dacă motive de a se văita nu sunt atunci e necesar de a discuta de pe poziții mai dure.

Plângăciosul subevaluat

Se plânge din tot sufletul și foarte emotiv. Din vaietele sale nu poți deduce esența problemei, dar e de înțeles că omului nu îi este bine. Această categorie de plângăcioși caută susținerea colegilor, caută aprobarea acțiunilor, dar caută și susținere emoțională. În frazele lor se atestă eroismul, dar se conformează gândurilor interioare: Acest tip de plângăcioși caută să fie lăudați. Ei pur și simplu vor ca să fie luați în seamă și să le fie apreciată contribuția lor.

Frazele folosite

-Eu sunt pentru ei, dar ei…

-Iată, lor tot, dar mie nimic

-Nimeni nu a văzut, nimeni nu știe, nimeni nu-și aduce aminte cum eu….

Sfatul pentru șefi este ca o dată în săptămână să folosească frazele: Eu văd cât muncești tu, eu apreciez munca pe care o faci, eu îți sunt recunoscător pentru contribuția ta

Plângăciosul jedi

Merită să vorbim despre această categorie mai detaliat. Plângăciosul jedi afișează cel mai înalt nivel al văicăreli. De regulă, aceștia sunt lucrători foarte experimentați, care au mulți ani de experiență într-o singură companie. Ei sunt cu adevărat valoroși și conservatori până în măduva oaselor. Ei se plâng selectiv și știu exact unde să pună masca de cameleon și unde să arate aroganță și să-i rănească pe alții, astfel încât să fie dezagreabili.

Plângăcioșii jedi nu sunt foarte ocupați cu munca, foarte rar are multe sarcini, știu exact cum să își atribuie responsabilități. Ei recunosc puterea și statutul, vorbesc o limbă diferită cu cei puternici. Când atacă, o fac cu precizie și aici poate fi sesizată experiența și iscusința cu care o fac. Au abilități excelente de a vorbi în public (știu să vorbească succint, știu unde să arate cu mâna, știu unde să închidă ușa în nas.

Plângăciosul jedi e-n joc 24/7. El poate fi jignitor, dacă se așază la o masă într-un local cu persoane necunoscute. Va spune: În acest grup nimic nu poate fi schimbat. Și știți de ce, ascultați ce vă spun.

Ce poate ascunde acest comportament. Cel mai des – necesitatea de recunoaștere.

Angajații care se consideră demni de promovare și schimbarea la un nou loc de muncă își pierd cumpătul atunci când colegii lor sunt promovați sau invitați la alt job. Încearcă sincer să găsească logica de ce este numit sau încurajat altcineva și nu o găsesc. Nici nu le vine în minte că, calitățile personale interferează cu progresul în carieră. Apoi plângăciosul își inventează dușmani și începe să lupte. Plângăciosul jedi se consideră cu adevărat un lider, care deține informații valoroase, dar și un muncitor excelent. Lupta imaginară îi dă puteri și îl ajută la menținerea stimei de sine. El „luptă” și pentru interesele companiei …

Motivația acestui tip de plângăcioși se construiește pe intențiile rolului pe care îl joacă și mai rar poate fi schimbată. Dacă încercați să oferiți unui astfel de angajat să conducă o altă direcție sau să treacă la o poziție mai responsabilă, puteți obține un refuz motivat. Prin urmare, este util ca managerul să aibă o anumită vigilență cu privire la obiectivele pe care angajatul le pretinde. Este foarte util să clarificați motivația pentru atingerea acestor obiective punând întrebările adecvate: „Am aflat despre nemulțumirea ta. Pentru ce anume sunteți gata să vă asumați responsabilitatea aici și acum? ”, Ce vă face să vă asumați acest obiectiv? ”Cum sunteți gata să vă asumați responsabilitatea pentru obținerea rezultatului? ”.

În mod corect, trebuie remarcat faptul că văicărelile pot avea un element de epuizare.  Iar dacă un angajat citește acum ce scriu, care vede deja non-constructivitatea modelului său comportamental, i-aș sugera următoarele: să se ocupe de simțul identității personale, deoarece depinde foarte mult de muncă și carieră și, de asemenea, să se gândească la dezvoltarea abilității de a purta conversații oneste cu sine însuși … ”M-am supărat, apoi m-a oprit, și mi-am pus întrebări: „De ce mă plâng și îmi exprim nemulțumirea?”, „Modul meu de lucru poate duce la rezultate de care mi-e frică cel mai mult?”

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.