De ce pleacă moldovenii din țară. Vor salarii de 15 mii de lei

Opinia majorității moldovenilor este că salariile în țară ar trebui să fie de minim 15 mii de lei pentru a împiedica oamenii să părăsească țara în căutarea unor venituri mai mari în străinătate, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de IDIS Viitorul.

Conform acestui sondaj, 30,6% dintre respondenți au considerat că un salariu de 15 mii de lei ar fi suficient pentru a-i determina să rămână în țară. În același timp, 10,4% au menționat că o sumă între 7,5 și 10 mii de lei ar fi satisfăcătoare pentru a nu pleca, în timp ce 24,3% au indicat intervalul de 10-15 mii lei ca fiind necesar.

Totodată, 17,5% dintre cei chestionați au considerat că un salariu cuprins între 20 și 25 de mii de lei ar fi suficient pentru a rămâne în Moldova, în timp ce 6,1% au menționat că ar fi necesari între 25 și 30 de mii de lei. De asemenea, 5% dintre respondenți au indicat că un salariu de peste 30 de mii de lei ar fi motivul pentru a nu căuta un loc de muncă în străinătate.

Cu toate acestea, pentru doar 2,3% dintre persoanele chestionate, un salariu de până la 7,5 mii de lei este suficient pentru a renunța la ideea de a pleca în străinătate pentru a câștiga bani. Aceste date ilustrează preocupările și așteptările populației din Moldova în ceea ce privește nivelul salariilor și calitatea vieții în țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#migrație #salarii #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi