De ce se teme cancelarul german Olaf Scholz să trimită tancuri Ucrainei

Cancelarul german Olaf Scholz amână livrarea tancurilor către Ucraina, în timp ce Kievul cere Occidentului arme pentru a spori impulsul recentei sale ofensive împotriva invadatorilor ruși.

De ce face acest lucru nu este clar. Poate că Olaf Scholz încă nu crede că Ucraina poate câștiga războiul împotriva Federației Ruse, scrie The Wall Street Journal.

În aprilie, Berlinul a promis că va furniza tancuri Cheetah la Kiev, apoi a așteptat până în iulie pentru a începe să le livreze. În acest moment, se știe din rapoartele Ministerului Apărării al Germaniei că 24 de astfel de tancuri au fost trimise în Ucraina.

Germania ar putea trimite, de asemenea, tancurile sale de infanterie Marten și tancurile de luptă principale Leopard. Între timp, un număr tot mai mare de lideri germani și aliați străini spun că Scholz ar trebui să facă acest lucru.

În special, ministrul Afacerilor Externe Annalena Burbok de la Partidul Verzilor și șefa comisiei parlamentare pentru Apărare Marie-Agnes Strack-Zimmermann (Democratul Liber) sunt în favoarea trimiterii de tancuri în Ucraina. Ambele partide fac parte din guvernul de coaliție cu social-democrații lui Olaf Scholz. Creștin-democrații, în opoziție, susțin și ei trimiterea de tancuri suplimentare la Kiev.

Chiar și partidul cancelarului Scholz, care a fost multă vreme un bastion al pacifismului, se răzgândește. Social-democratul și președintele comisiei parlamentare pentru Afaceri Externe, Michael Roth, este un susținător activ al creșterii aprovizionării cu arme.

Temerile cancelarului

Scholz este îngrijorat că rămâne fără tancuri dacă le trimite în Ucraina și acest lucru va submina capacitatea Berlinului de a-și proteja aliații în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord. Cu toate acestea, aliații nu sunt de acord cu astfel de temeri.

Ambasadorul SUA în Germania, Amy Gutmann, a spus că Germania „trebuie să facă mai mult”. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat într-un interviu acordat Der Spiegel că întârzierea cronică a Berlinului în trimiterea ajutorului militar Ucrainei „pune serios sub semnul întrebării valoarea alianței cu Germania”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat săptămâna trecută: „Folosirea acestor stocuri ajută de fapt la creșterea propriei noastre securități și la reducerea riscului oricăror acțiuni agresive ale Rusiei împotriva statelor membre NATO”. El a spus că aproximativ 80% din forțele terestre ruse sunt concentrate în Ucraina, iar o înfrângerea Rusiei acolo ar face un atac asupra NATO mai puțin probabil.

Publicația a menționat că Olaf Scholz s-ar putea încă îndoi că Ucraina poate câștiga războiul. Unii experți germani în politică externă sunt îngrijorați de faptul că armele germane l-ar putea determina pe președintele rus Vladimir Putin să vadă Germania ca un beligerant sau că progresele ucrainene l-ar putea determina să folosească arme nucleare.

#Tancuri #Germania #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.