De ce se teme cancelarul german Olaf Scholz să trimită tancuri Ucrainei

Cancelarul german Olaf Scholz amână livrarea tancurilor către Ucraina, în timp ce Kievul cere Occidentului arme pentru a spori impulsul recentei sale ofensive împotriva invadatorilor ruși.

De ce face acest lucru nu este clar. Poate că Olaf Scholz încă nu crede că Ucraina poate câștiga războiul împotriva Federației Ruse, scrie The Wall Street Journal.

În aprilie, Berlinul a promis că va furniza tancuri Cheetah la Kiev, apoi a așteptat până în iulie pentru a începe să le livreze. În acest moment, se știe din rapoartele Ministerului Apărării al Germaniei că 24 de astfel de tancuri au fost trimise în Ucraina.

Germania ar putea trimite, de asemenea, tancurile sale de infanterie Marten și tancurile de luptă principale Leopard. Între timp, un număr tot mai mare de lideri germani și aliați străini spun că Scholz ar trebui să facă acest lucru.

În special, ministrul Afacerilor Externe Annalena Burbok de la Partidul Verzilor și șefa comisiei parlamentare pentru Apărare Marie-Agnes Strack-Zimmermann (Democratul Liber) sunt în favoarea trimiterii de tancuri în Ucraina. Ambele partide fac parte din guvernul de coaliție cu social-democrații lui Olaf Scholz. Creștin-democrații, în opoziție, susțin și ei trimiterea de tancuri suplimentare la Kiev.

Chiar și partidul cancelarului Scholz, care a fost multă vreme un bastion al pacifismului, se răzgândește. Social-democratul și președintele comisiei parlamentare pentru Afaceri Externe, Michael Roth, este un susținător activ al creșterii aprovizionării cu arme.

Temerile cancelarului

Scholz este îngrijorat că rămâne fără tancuri dacă le trimite în Ucraina și acest lucru va submina capacitatea Berlinului de a-și proteja aliații în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord. Cu toate acestea, aliații nu sunt de acord cu astfel de temeri.

Ambasadorul SUA în Germania, Amy Gutmann, a spus că Germania „trebuie să facă mai mult”. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat într-un interviu acordat Der Spiegel că întârzierea cronică a Berlinului în trimiterea ajutorului militar Ucrainei „pune serios sub semnul întrebării valoarea alianței cu Germania”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat săptămâna trecută: „Folosirea acestor stocuri ajută de fapt la creșterea propriei noastre securități și la reducerea riscului oricăror acțiuni agresive ale Rusiei împotriva statelor membre NATO”. El a spus că aproximativ 80% din forțele terestre ruse sunt concentrate în Ucraina, iar o înfrângerea Rusiei acolo ar face un atac asupra NATO mai puțin probabil.

Publicația a menționat că Olaf Scholz s-ar putea încă îndoi că Ucraina poate câștiga războiul. Unii experți germani în politică externă sunt îngrijorați de faptul că armele germane l-ar putea determina pe președintele rus Vladimir Putin să vadă Germania ca un beligerant sau că progresele ucrainene l-ar putea determina să folosească arme nucleare.

#Tancuri #Germania #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.