De ce se teme cancelarul german Olaf Scholz să trimită tancuri Ucrainei

Cancelarul german Olaf Scholz amână livrarea tancurilor către Ucraina, în timp ce Kievul cere Occidentului arme pentru a spori impulsul recentei sale ofensive împotriva invadatorilor ruși.

De ce face acest lucru nu este clar. Poate că Olaf Scholz încă nu crede că Ucraina poate câștiga războiul împotriva Federației Ruse, scrie The Wall Street Journal.

În aprilie, Berlinul a promis că va furniza tancuri Cheetah la Kiev, apoi a așteptat până în iulie pentru a începe să le livreze. În acest moment, se știe din rapoartele Ministerului Apărării al Germaniei că 24 de astfel de tancuri au fost trimise în Ucraina.

Germania ar putea trimite, de asemenea, tancurile sale de infanterie Marten și tancurile de luptă principale Leopard. Între timp, un număr tot mai mare de lideri germani și aliați străini spun că Scholz ar trebui să facă acest lucru.

În special, ministrul Afacerilor Externe Annalena Burbok de la Partidul Verzilor și șefa comisiei parlamentare pentru Apărare Marie-Agnes Strack-Zimmermann (Democratul Liber) sunt în favoarea trimiterii de tancuri în Ucraina. Ambele partide fac parte din guvernul de coaliție cu social-democrații lui Olaf Scholz. Creștin-democrații, în opoziție, susțin și ei trimiterea de tancuri suplimentare la Kiev.

Chiar și partidul cancelarului Scholz, care a fost multă vreme un bastion al pacifismului, se răzgândește. Social-democratul și președintele comisiei parlamentare pentru Afaceri Externe, Michael Roth, este un susținător activ al creșterii aprovizionării cu arme.

Temerile cancelarului

Scholz este îngrijorat că rămâne fără tancuri dacă le trimite în Ucraina și acest lucru va submina capacitatea Berlinului de a-și proteja aliații în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord. Cu toate acestea, aliații nu sunt de acord cu astfel de temeri.

Ambasadorul SUA în Germania, Amy Gutmann, a spus că Germania „trebuie să facă mai mult”. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat într-un interviu acordat Der Spiegel că întârzierea cronică a Berlinului în trimiterea ajutorului militar Ucrainei „pune serios sub semnul întrebării valoarea alianței cu Germania”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat săptămâna trecută: „Folosirea acestor stocuri ajută de fapt la creșterea propriei noastre securități și la reducerea riscului oricăror acțiuni agresive ale Rusiei împotriva statelor membre NATO”. El a spus că aproximativ 80% din forțele terestre ruse sunt concentrate în Ucraina, iar o înfrângerea Rusiei acolo ar face un atac asupra NATO mai puțin probabil.

Publicația a menționat că Olaf Scholz s-ar putea încă îndoi că Ucraina poate câștiga războiul. Unii experți germani în politică externă sunt îngrijorați de faptul că armele germane l-ar putea determina pe președintele rus Vladimir Putin să vadă Germania ca un beligerant sau că progresele ucrainene l-ar putea determina să folosească arme nucleare.

#Tancuri #Germania #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nereguli legate de munca nedeclarată și achitarea salariilor „în plic” au fost constatate în 233 de cazuri, iar autoritățile au calculat suplimentar obligații de plată de 94,1 milioane de lei, potrivit datelor prezentate pentru anul 2025 de către Serviciul Fiscal de Stat.

Pe parcursul anului trecut, inspectorii fiscali au efectuat vizite la 7.886 de agenți economici și au organizat 158 de seminare pentru angajați și angajatori din domenii considerate cu risc sporit de neconformare. În urma măsurilor de conformare, companiile vizate au declarat obligații aferente plăților salariale în sumă totală de 1,6 miliarde de lei, cu peste 36% mai mult față de anul precedent.

Defalcat, au fost declarate 322,3 milioane de lei la impozitul pe venit din salariu, 940,1 milioane de lei la contribuțiile de asigurări sociale și 353,9 milioane de lei la primele de asigurare obligatorie de asistență medicală, toate în creștere comparativ cu 2024.

În urma controalelor, au fost emise 233 de decizii privind încălcarea legislației muncii și a celei fiscale, fiind stabilite sume suplimentare de plată ce includ impozite, contribuții, prime medicale, penalități și amenzi. Din totalul de 94,1 milioane de lei calculate suplimentar, 22,1 milioane de lei au fost deja achitate.

Autoritățile mai arată că, deși numărul controalelor soldate cu depistarea încălcărilor a fost mai mic decât în anul precedent, suma medie stabilită suplimentar per caz a crescut semnificativ.

Per total, în anul 2025, la bugetul public național au fost încasate obligații aferente plăților salariale în valoare de 47,8 miliarde de lei, în creștere cu peste 13% față de 2024.