De ce se teme cancelarul german Olaf Scholz să trimită tancuri Ucrainei

Cancelarul german Olaf Scholz amână livrarea tancurilor către Ucraina, în timp ce Kievul cere Occidentului arme pentru a spori impulsul recentei sale ofensive împotriva invadatorilor ruși.

De ce face acest lucru nu este clar. Poate că Olaf Scholz încă nu crede că Ucraina poate câștiga războiul împotriva Federației Ruse, scrie The Wall Street Journal.

În aprilie, Berlinul a promis că va furniza tancuri Cheetah la Kiev, apoi a așteptat până în iulie pentru a începe să le livreze. În acest moment, se știe din rapoartele Ministerului Apărării al Germaniei că 24 de astfel de tancuri au fost trimise în Ucraina.

Germania ar putea trimite, de asemenea, tancurile sale de infanterie Marten și tancurile de luptă principale Leopard. Între timp, un număr tot mai mare de lideri germani și aliați străini spun că Scholz ar trebui să facă acest lucru.

În special, ministrul Afacerilor Externe Annalena Burbok de la Partidul Verzilor și șefa comisiei parlamentare pentru Apărare Marie-Agnes Strack-Zimmermann (Democratul Liber) sunt în favoarea trimiterii de tancuri în Ucraina. Ambele partide fac parte din guvernul de coaliție cu social-democrații lui Olaf Scholz. Creștin-democrații, în opoziție, susțin și ei trimiterea de tancuri suplimentare la Kiev.

Chiar și partidul cancelarului Scholz, care a fost multă vreme un bastion al pacifismului, se răzgândește. Social-democratul și președintele comisiei parlamentare pentru Afaceri Externe, Michael Roth, este un susținător activ al creșterii aprovizionării cu arme.

Temerile cancelarului

Scholz este îngrijorat că rămâne fără tancuri dacă le trimite în Ucraina și acest lucru va submina capacitatea Berlinului de a-și proteja aliații în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord. Cu toate acestea, aliații nu sunt de acord cu astfel de temeri.

Ambasadorul SUA în Germania, Amy Gutmann, a spus că Germania „trebuie să facă mai mult”. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat într-un interviu acordat Der Spiegel că întârzierea cronică a Berlinului în trimiterea ajutorului militar Ucrainei „pune serios sub semnul întrebării valoarea alianței cu Germania”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat săptămâna trecută: „Folosirea acestor stocuri ajută de fapt la creșterea propriei noastre securități și la reducerea riscului oricăror acțiuni agresive ale Rusiei împotriva statelor membre NATO”. El a spus că aproximativ 80% din forțele terestre ruse sunt concentrate în Ucraina, iar o înfrângerea Rusiei acolo ar face un atac asupra NATO mai puțin probabil.

Publicația a menționat că Olaf Scholz s-ar putea încă îndoi că Ucraina poate câștiga războiul. Unii experți germani în politică externă sunt îngrijorați de faptul că armele germane l-ar putea determina pe președintele rus Vladimir Putin să vadă Germania ca un beligerant sau că progresele ucrainene l-ar putea determina să folosească arme nucleare.

#Tancuri #Germania #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deținătorii de automobile electrice din Republica Moldova vor începe să achite taxă de drum începând cu 1 ianuarie 2026, potrivit noilor reguli aprobate de autorități. Taxarea nu va mai fi legată de consumul de combustibil, ci de masa totală a automobilului, un criteriu care reflectă gradul de uzură produs infrastructurii rutiere.

Conform grilei de taxare, cuantumul va varia între 0,60 lei și 1,80 lei pentru fiecare kilogram din masa vehiculului:

Pentru mașinile cu masa de până la 1.500 kg inclusiv, taxa va fi de 0,60 lei/kg.
Autoturismele cu greutatea între 1.501 și 2.500 kg vor fi taxate cu 0,90 lei/kg.
În categoria 2.501–3.500 kg, tariful crește la 1,20 lei/kg.
Pentru vehiculele cu masa între 3.501 și 4.500 kg, se va aplica o taxă de 1,50 lei/kg.
Iar pentru automobilele care depășesc 4.500 kg, taxa ajunge la 1,80 lei/kg.

Prin această măsură, statul urmărește să introducă un sistem echitabil de contribuție la întreținerea drumurilor, având în vedere că mașinile electrice, deși nu consumă carburanți și nu plătesc accize, provoacă uzură infrastructurii rutiere la fel ca celelalte vehicule – iar în cazul SUV-urilor electrice, chiar mai mult, din cauza greutății ridicate a bateriilor.

Până acum, proprietarii de automobile electrice erau scutiți de orice taxă de drum, ceea ce crea un dezechilibru fiscal față de șoferii de mașini pe benzină sau motorină, care contribuie indirect prin accizele incluse în prețul carburanților.