De ce se teme cancelarul german Olaf Scholz să trimită tancuri Ucrainei

Cancelarul german Olaf Scholz amână livrarea tancurilor către Ucraina, în timp ce Kievul cere Occidentului arme pentru a spori impulsul recentei sale ofensive împotriva invadatorilor ruși.

De ce face acest lucru nu este clar. Poate că Olaf Scholz încă nu crede că Ucraina poate câștiga războiul împotriva Federației Ruse, scrie The Wall Street Journal.

În aprilie, Berlinul a promis că va furniza tancuri Cheetah la Kiev, apoi a așteptat până în iulie pentru a începe să le livreze. În acest moment, se știe din rapoartele Ministerului Apărării al Germaniei că 24 de astfel de tancuri au fost trimise în Ucraina.

Germania ar putea trimite, de asemenea, tancurile sale de infanterie Marten și tancurile de luptă principale Leopard. Între timp, un număr tot mai mare de lideri germani și aliați străini spun că Scholz ar trebui să facă acest lucru.

În special, ministrul Afacerilor Externe Annalena Burbok de la Partidul Verzilor și șefa comisiei parlamentare pentru Apărare Marie-Agnes Strack-Zimmermann (Democratul Liber) sunt în favoarea trimiterii de tancuri în Ucraina. Ambele partide fac parte din guvernul de coaliție cu social-democrații lui Olaf Scholz. Creștin-democrații, în opoziție, susțin și ei trimiterea de tancuri suplimentare la Kiev.

Chiar și partidul cancelarului Scholz, care a fost multă vreme un bastion al pacifismului, se răzgândește. Social-democratul și președintele comisiei parlamentare pentru Afaceri Externe, Michael Roth, este un susținător activ al creșterii aprovizionării cu arme.

Temerile cancelarului

Scholz este îngrijorat că rămâne fără tancuri dacă le trimite în Ucraina și acest lucru va submina capacitatea Berlinului de a-și proteja aliații în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord. Cu toate acestea, aliații nu sunt de acord cu astfel de temeri.

Ambasadorul SUA în Germania, Amy Gutmann, a spus că Germania „trebuie să facă mai mult”. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat într-un interviu acordat Der Spiegel că întârzierea cronică a Berlinului în trimiterea ajutorului militar Ucrainei „pune serios sub semnul întrebării valoarea alianței cu Germania”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat săptămâna trecută: „Folosirea acestor stocuri ajută de fapt la creșterea propriei noastre securități și la reducerea riscului oricăror acțiuni agresive ale Rusiei împotriva statelor membre NATO”. El a spus că aproximativ 80% din forțele terestre ruse sunt concentrate în Ucraina, iar o înfrângerea Rusiei acolo ar face un atac asupra NATO mai puțin probabil.

Publicația a menționat că Olaf Scholz s-ar putea încă îndoi că Ucraina poate câștiga războiul. Unii experți germani în politică externă sunt îngrijorați de faptul că armele germane l-ar putea determina pe președintele rus Vladimir Putin să vadă Germania ca un beligerant sau că progresele ucrainene l-ar putea determina să folosească arme nucleare.

#Tancuri #Germania #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezervele de gaz din depozitele subterane ale Europei au scăzut la 53% din capacitate, apropiindu-se de un minim istoric, pe fondul unui ianuarie extrem de rece și al consumului accelerat de energie. Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe (GIE) și analizelor citate de Gazprom, continentul se confruntă cu una dintre cele mai tensionate situații energetice din ultimii ani.

Meteorologii prognozează că în ianuarie 2026 temperaturile medii în Europa vor fi cu două grade sub norma climatică și cu trei grade mai scăzute decât în ianuarie anul trecut, marcând cea mai rece lună de ianuarie din ultimii nouă ani. Aceste condiții determină o utilizare masivă a gazului din depozitele subterane (PȘG), care reprezintă cea mai flexibilă sursă de aprovizionare pentru consumatorii europeni.

În primele 12 zile ale lunii ianuarie, extragerile de gaz din depozite au fost de 1,6 ori mai mari decât media ultimilor cinci ani pentru aceeași perioadă.

Conform GIE, la data de 12 ianuarie, nivelul mediu de umplere a depozitelor europene era de 53,17%, cu 15 puncte procentuale sub media ultimilor cinci ani. Ritmul de consum este cu patru săptămâni înaintea celui normal pentru acest sezon. Un nivel atât de scăzut pentru această dată a mai fost înregistrat doar în 2022.

În termeni absoluți, în depozitele UE mai rămân 53,9 miliarde de metri cubi de gaz, cu 4,1 miliarde m³ mai puțin decât la aceeași dată în sezonul de iarnă 2017/2018, când Europa a înregistrat cel mai mare consum din istorie.

Situația este tensionată în unele state: în Olanda, nivelul de umplere a depozitelor a coborât pe 12 ianuarie la 39,5%, un prag atins anterior doar în sezonul 2021/2022.

Criza este amplificată de faptul că, de la începutul anului 2025, tranzitul gazului rusesc prin Ucraina a fost sistat, în urma poziției Kievului. În același timp, Europa trebuie să continue să furnizeze gaze și pentru nevoile energetice ale Ucrainei, ceea ce sporește presiunea asupra stocurilor.

Pentru a compensa lipsa gazului rusesc livrat prin conducte, Europa a crescut masiv importurile de gaz natural lichefiat (LNG). În 2025, statele europene au importat 109 milioane de tone de LNG, echivalentul a 142 miliarde de metri cubi, cu 28% mai mult decât în 2024.

În ianuarie 2026, importurile ar putea ajunge la 9,5 milioane de tone, cu 18% peste nivelul de anul trecut.

Totuși, industria LNG are limite: la 12 ianuarie, terminalele europene funcționau la doar 54% din capacitate, iar stocurile de LNG din terminale sunt în scădere, ceea ce ridică semne de întrebare privind capacitatea Europei de a face față iernii și de a reface rezervele până în sezonul rece 2026/2027.