De ce sunt importante pentru economia mondială deciziile Rezervei Federale din SUA

20 Sept. 2024, 11:33
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Sept. 2024, 11:33 // Actual //  bani.md

Deciziile Rezervei Federale (Fed) americane privind rata dobânzii de referinţă pot influenţa traiectoria economiei SUA, dar efectele lor sunt resimţite şi în economia mondială, potrivit analiştilor intervievaţi de CNBC, transmite News.ro.

”Statura economiei SUA este unul dintre factorii cheie ai importanţei Fed. Economia [SUA] rămâne una dintre cele mai mari economii din lume şi, cu siguranţă, în ultimul timp, una dintre cele cu cea mai rapidă creştere”, a spus Gregory Daco, economist şef la EY-Parthenon.

La reuniunea din această săptămână, Comitetul Federal pentru Piaţa Deschisă al Fed a decis să reducă intervalul ţintă al dobânzii sale pentru fonduri federale, cu impact larg.

Modificările ratei dobânzii Fed pot influenţa costul produselor de împrumut, cum ar fi creditele ipotecare şi valoarea numerarului, obligaţiunilor şi acţiunilor.

Decizia Fed de a-şi inversa cel mai recent ciclu de înăsprire economică va fi simţită în întreaga lume.

Până în august 2024, inflaţia anuală era de 5,9% la nivel global, potrivit Fondului Monetar Internaţional. Fondul a mai raportat că inflaţia a fost mai aproape de 2,6%, în medie, în economiile avansate precum Statele Unite.

Decizia Rezervei Federale de a reduce rata dobânzii vine după luni de date instabile pe piaţa muncii din SUA. Rata şomajului a fost de 4,2% în august 2024, 7,1 milioane de americani  fiind fără locuri muncă, datele fiind puţin modificate faţă de ultimele luni.

Dar imaginea locurilor de muncă s-a întunecat considerabil faţă de un an în urmă, când şomajul era de 3,8%, cu 6,3 milioane de americani în căutarea unui loc de muncă.

Băncile centrale ale economiilor avansate din întreaga lume au majorat ratele dobânzilor pentru a evita o criză globală de inflaţie.

Economiştii au observat că înăsprirea simultană a condiţiilor dincolo de frontiere ar putea amplifica efectele acestora.

Banca Centrală Europeană şi-a redus, de asemenea, dobânda de politică monetară de două ori în 2024.

Creşterea PIB-ului global este aşteptată să fie de 3,2% în 2024 şi de 3,3% în 2025, conform FMI.

”Acţiunile Consiliului Rezervei Federale nu se limitează doar la SUA, au o implicaţie, un efect de propagare şi în alte părţi ale lumii”, a spus Reena Aggarwal, director al Centrului Psaros pentru pieţe şi politici financiare de la Universitatea Georgetown.

Deciziile Fed pot avea, de asemenea, impact asupra pieţelor valutare, având în vedere efectul lor asupra valorii dolarilor americani, moneda de rezervă globală.

”Pieţele emergente sunt afectate deoarece o mare parte din împrumuturile lor sunt în dolari. Şi aşa trebuie să ramburseze dobânda şi principalul în dolari. Şi dacă ratele dobânzilor se schimbă în SUA, tot costul împrumutului se schimbă”, a spus Aggarwal într-un interviu pentru CNBC.

Alte ţări au încercat să crească profilul monedelor lor cu rezultate mixte. În special Banca Populară a Chinei şi-a stabilit propriul sistem monetar internaţional bazat pe yuanul, sau renminbi, al Chinei.

Economiştii Fed scriu că banca centrală a Chinei a gestionat valoarea yuanului pentru a ajuta ţara să-şi atingă obiectivele comerciale. China şi-a stabilit, de asemenea, propria reţea de linii swap pentru a rivaliza cu sistemele oferite de băncile centrale precum Rezerva Federală şi Banca Centrală Europeană.

”Multe dintre [vehiculele electrice] pe care le vedem ieşind din China sunt rezultatul direct al faptului că China a devenit saturată de datorii şi nu îşi poate folosi modelul de creştere anterior doar pentru a creşte investiţiile”, a spus Freya Beamish, economist şef la TS Lombard.

”Dacă urmează acest model de creştere, atunci trebuie să se bazeze mai mult pe exporturi. În acelaşi timp, vor să internaţionalizeze renminbi”, a declarat Beamish pentru CNBC.

Yuanul a reprezentat 4,3% din plăţile efectuate la nivel global în 2023, potrivit Rezervei Federale.

Banca centrală a SUA observă că, în timp ce această pondere este în creştere, este cu mult în urma utilizării dolarului (47%) sau a euro (23%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Feb. 2026, 16:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!