Decizia CNESP: Cum va avea loc trecerea frontierei de stat în următoarea perioadă

Măsurile de prevenire şi control al infecţiei COVID-19 la traversarea frontierei de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova se vor aplica în conformitate cu prevederile Hotărârii nr.54 al CNESP din 29 aprilie 2021.

Se instituie obligativitatea prezentării la trecerea frontierei de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova a rezultatului negativ al testului PCR COVID-19, efectuat cu cel mult 72 ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul Republicii Moldova (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii). Confirmarea trebuie să fie prezentată în una din limbile română, engleză, franceză, germană, italiană sau rusă.
Termenul de 72 de ore se va calcula din ora prelevării probelor/ efectuării testului indicată în actul confirmativ de efectuare al testului.

Persoanele care traversează frontiera de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova şi nu deţin rezultatul negativ al testului PCR COVID-19, vor completa, în mod obligatoriu, fişa epidemiologică, precum şi vor semna declaraţia pe propria răspundere de a respecta regimul de autoizolare de 14 (paisprezece) zile, în locurile determinate. În cazul minorilor până la 14 ani, fişa epidemiologică şi declaraţia pe propria răspundere este completată şi semnată de reprezentantul legal sau însoţitorul.

Excepţie de la prevederile de mai sus, se stabileşte pentru următoarele categorii de persoane, în cazul în care nu prezintă semne clinice de infecţie respiratorie sau stare febrilă:

1) copiii cu vârsta mai mică sau egală cu 5 ani;

2) conducătorii auto şi personalul de deservire a vehiculelor rutiere de transport marfă şi a vehiculelor rutiere de transport de persoane contra cost, care au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, echipajele şi personalul de deservire ale aeronavelor/navelor şi brigăzile şi personalul de deservire ale garniturilor de tren.
Calitatea de transportator se constată la exercitarea nemijlocită a atribuțiilor de serviciu, în momentul traversării frontierei de stat, cu prezentarea unui document eliberat în acest scop, cum ar fi: permisul de conducere/certificatul de competență profesională, foaia de deplasare; licența(legitimația)/certificatul/lista membrilor de echipaj al aeronavei; rolul de echipaj al navelor; lista personalului însoțitor la bordul trenului.

3) persoanele care călătoresc din motive de sănătate sau umanitar, inclusiv însoţitorul, după caz (cu prezentarea documentelor confirmative).

Notă: Se consideră călătoriile din motive de sănătate sau umanitare atât întreprinse pe teritoriul Republicii Moldova, cât și din Republica Moldova pe teritoriul altui stat.

Călătoria din motive de sănătate se confirmă la prezentarea unui act/document oficial (sau copia acestuia) eliberat de instituția/clinica medicală publică sau privată, ori de medicul specialist, ce confirmă tipul și tratamentul medical, consultația/examinarea medicală, tratament balneo-sanatorial, stomatologic etc., ce urmează a fi efectuat.
Notă: După caz, dacă persoana, urmare a stării precare de sănătate (deficiențe de deplasare, instabilitate la deplasare, boli grave) necesită a fi însoțită, excepția de la obligativitatea respectării regimului de autoizolare, se aplică și în privința persoanei însoțitoare.

Călătoria din motive umanitare se confirmă la prezentarea (în original sau copie) a certificatului de deces, actului/documentului privind constatarea decesului, actului/documentului eliberat de instituția medicală privind starea de sănătate a rudei apropiate.
Notă: Se consideră motive umanitare cazurile de deces a unei rude apropiate, necesitatea îngrijirii unei rude apropiate aflată în etate sau ca urmare a unei îmbolnăviri subite grave, transportarea persoanei cu probleme locomotorii, însoțirea cadavrului/defunctului.

4) elevii/studenţii, care urmează să susţină examene, care merg la studii în unităţi/instituţii de învăţământ pe teritoriul Republicii Moldova sau peste hotare, sau care se deplasează pentru activităţi legate de finalizarea/organizarea/desfaşurarea studiilor/participarea la concursuri sau olimpiade internaționale, cu prezentarea documentelor confirmative. Excepţia se aplică şi pentru reprezentantul legal sau însoţitorul desemnat prin declaraţie de către reprezentantul legal.

5) persoanele care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de şedere sau un alt document confirmativ, care include invitaţia şi/sau contractul încheiat cu o persoană juridică rezidentă în Republica Moldova;

6) persoanele care călătoresc în străinătate în interes profesional şi la revenire în ţară prezintă confirmarea delegării în străinătate emisă în numele persoanei juridice rezidente a Republicii Moldova, în baza invitației sau contractului încheiat cu agentul economic din străinătate, sau ordin de delegare emis de instituţiile publice ale Republicii Moldova;

7) lucrătorii transfrontalieri care intră în Republica Moldova din România sau Ucraina, precum şi cei din Republica Moldova angajaţi ai agenţilor economici din ţările menţionate, care fac dovada raporturilor contractuale cu agenţii economici respectivi.

8) posesorii paşapoartelor diplomatice, de serviciu, oficiale şi speciale şi altele asimilate acestora – stabilite conform Anexei nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.765 din 18 septembrie 2014, inclusiv membrii familiilor personalului misiunilor diplomatice şi consulare şi organizaţiilor/misiunilor internaţionale acreditate în Republica Moldova şi/ sau personalul implicat în asigurarea ajutorului umanitar.

În cazul asigurării ajutorului umanitar, faptul dat se va confirma la prezentarea scrisorilor de coordonare/informare din partea autorităților administrației publice centrale sau locale ale Republicii Moldova.

9) sportivii care se deplasează în scopul participării la competiții sportive internaționale și cantonamente, precum și membrii delegațiilor sportive sau însoțitorii acestora (părinții sau reprezentații legali ai copiilor minori).

10) persoanele în tranzit. Itinerarul tranzitării este stabilit de către Poliția de Frontieră.
Calitatea de străin sau apatrid în tranzit se va confirma urmare a declarației verbale privind intenția de a tranzita teritoriul Republicii Moldova și prezentării documentelor confirmative care atestă faptul acceptării străinului/apatridului în țara de destinație (deținerea cetățeniei statului de destinație, permisului de ședere, actelor confirmative deplasării în interes profesional/de serviciu/medical/umanitar, documente ce atestă calitatea de membru de familie al cetățeanului statului de destinație, etc.).

Notă: Se permite tranzitarea prin aeroporturile situate pe teritoriul Republicii Moldova, în cazul zborurilor cu escală, cu condiția nepărăsirii zonei de tranzit a aeroportului, deținerii vizei de tranzit aeroportuar, după caz, precum și a controlului actelor de călătorie la rutele cu risc sporit de migrație ilegală. În cazul tranzitului aeroportuar, nu se eliberează „Itinerarul tranzitării teritoriului Republicii Moldova”.

11) persoanele care sunt citate de instanțele de judecată/organele de drept din Republica Moldova, precum şi reprezentanţii lor legali, fapt dovedit prin documente confirmative în acest sens;

12) persoanele care deţin un act confirmativ de administrare a vaccinului anti COVID-19, prezentat în una din limbile română, engleză, germană, italiană sau rusă.

13) persoanele, cărora nu li s-a permis intrarea în statul vecin (România sau Ucraina) prin punctele de trecere rutiere sau persoanele cărora nu li s-a autorizat ieșirea din Republica Moldova ori nu li s-a autorizat scoaterea mărfurilor şi a altor bunuri.

Persoanele care se află în regim de autoizolare/carantină pot întrerupe acest regim, după a 10-a zi, dacă efectuează un test PCR COVID-19, iar rezultatul acestuia este negativ.

Tranzitarea teritoriului Republicii Moldova

Tranzitarea teritoriului Republicii Moldova va fi efectuată direct, fără oprire, prin următoarele culoare instituite între punctele de trecere a frontierei de stat:

a) Aeroportul Internațional Chișinău, aerian – Leușeni-Albița, rutier;
b) Aeroportul Internațional Chișinău, aerian – Palanca-Maiaki – Udobnoe, rutier;
c) Aeroportul Internațional Chișinău, aerian – Tudora – Starokazacie, rutier;
d) Aeroportul Internațional Chișinău, aerian – Criva-Mamalîga, rutier;
e) Giurgiulești-Galați, rutier – Giurgiulești-Reni, rutier.

Culoarele stabilite pentru tranzitarea teritoriului Republicii Moldova, pot fi utilizate în ambele sensuri.

La intenția persoanei de a tranzita teritoriul Republicii Moldova, polițistul de frontieră va informa persoana, în mod obligatoriu, despre condițiile necesare tranzitării, culoarul stabilit, timpul necesar pentru tranzitare, precum și răspunderea în caz de nerespectare a cerințelor/condițiilor pentru tranzitare.

#britcoin #CNESP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.