Declarație care zdruncină piața energetică! Moldova s-ar putea transforma în comerciant de gaz la iarnă

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a declarat că țara ia în considerare posibilitatea de a vinde surplusul de gaze naturale pe piața internațională, în contextul creșterii prețurilor gazelor și a schimbărilor în echilibrul pieței europene de gaze naturale.

Această declarație vine în urma achiziționării de către Energocom, compania națională de energie a Republicii Moldova, a 300 de milioane de metri cubi de gaze naturale în această vară, la un preț mediu de 428 de dolari pe miecubic. Astfel, Moldova dispune de aproximativ 500 de milioane de metri cubi de gaze naturale, o cantitate considerabilă care ar putea asigura necesarul țării pentru aproape trei luni în timpul iernii.

Ministrul Energiei a explicat, în cadrul emisiunii „Secretele puterii” că prețurile gazelor naturale în Europa sunt susceptibile de a crește semnificativ peste costurile de stocare și pompare în iarna care se apropie. Acest lucru se datorează schimbărilor în piața europeană de gaze, unde rolul Gazprom a scăzut, iar capacitățile de stocare și pompare a gazelor nu pot acoperi în întregime cererea în perioadele de consum intens, cum ar fi iarna.

Victor Parlicov a subliniat că Moldova are o capacitate de stocare sigură și că este dispusă să gestioneze riscurile pentru a asigura aprovizionarea continuă cu gaze naturale. În contextul actual, riscurile legate de întreruperile de aprovizionare din Ucraina sunt considerate limitate și de scurtă durată.

Astfel, Republica Moldova examinează posibilitatea de a valorifica surplusul de gaze naturale pe piața internațională, contribuind astfel la gestionarea cererii fluctuante în regiune și la obținerea de beneficii economice suplimentare din aceste resurse energetice. Situația va continua să fie monitorizată, iar deciziile viitoare vor ține cont de evoluțiile pieței și de interesele Moldovei în ceea ce privește securitatea energetică și economia națională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinzare #gaz #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.