Declin al economiei moldovenești. Exporturile s-a diminuat cu 11%

În perioada ianuarie-iunie 2023, exporturile de mărfuri ale Republicii Moldova au însumat 2042,2 milioane dolari SUA, înregistrând o scădere semnificativă cu 10,9% în comparație cu aceeași perioadă a anului anterior, conform datelor Biroului Național de Statistică.

Conform analizei efectuate, exporturile de mărfuri autohtone în primele șase luni ale anului 2023 au constituit 1365,8 milioane dolari SUA, reprezentând 66,9% din totalul exporturilor. Aceasta a marcat o diminuare cu 20,0% față de aceeași perioadă din 2022, contribuind la o scădere generală a valorii exporturilor cu 14,9%.

Pe de altă parte, reexporturile de mărfuri străine, după prelucrare și clasificare, au însumat 676,4 milioane dolari SUA în perioada ianuarie-iunie 2023, reprezentând 33,1% din totalul exporturilor. Aceasta a înregistrat o creștere de 15,7% în comparație cu aceeași perioadă din anul precedent și a contribuit la o creștere globală a exporturilor cu 4,0%.

De asemenea, reexporturile de mărfuri după prelucrare au deținut o cotă de 13,6% în totalul exporturilor, în timp ce reexporturile clasice au reprezentat 19,5% din total. Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE-27) au însumat 1250,9 milioane dolari SUA, înregistrând o scădere de 11,3% față de aceeași perioadă din 2022, în timp ce exporturile către țările CSI au crescut cu 27,4%, ajungând la 523,8 milioane dolari SUA.

Analiza detaliată a evoluției exporturilor pe țări în primele șase luni ale anului 2023 a arătat o creștere a exporturilor în anumite țări precum Ucraina, Cehia, Spania, Belarus, Kazahstan și altele, care au contribuit la o creștere globală a exporturilor cu 10,9%. Cu toate acestea, s-au înregistrat scăderi semnificative în exporturile către țări precum Turcia, Bulgaria, Italia, Federația Rusă, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, cauzând o descreștere totală a exporturilor cu 20,2%.

Aceste date reflectă o situație în care Republica Moldova se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește exporturile de mărfuri, solicitând o atenție sporită pentru a stimula dezvoltarea economică și promovarea exporturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economoie #mldova #declin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu provoacă un val global de scumpiri la carburanți și tensionează piețele energetice din întreaga lume. Războiul dintre Iran, Statele Unite și Israel afectează producția și transportul de petrol, iar efectele se resimt deja din Europa până în Asia și Australia, unde prețurile cresc rapid, iar consumatorii reacționează prin cumpărături de panică.

În Germania, prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproximativ 20% în doar câteva zile, depășind în unele regiuni pragul de 2 euro pe litru. Organizația auto ADAC avertizează că majorările sunt legate direct de creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar evoluția conflictului din Orientul Mijlociu ar putea aduce noi scumpiri în perioada următoare.

Situația este similară și în Regatul Unit, unde prețul mediu al benzinei a ajuns la 1,35 lire sterline pe litru, cel mai ridicat nivel din ultimul an. La multe stații de alimentare s-au format cozi, pe fondul achizițiilor de panică, iar autoritățile au îndemnat populația să evite astfel de comportamente, care pot agrava problemele de aprovizionare. În Irlanda, analiștii avertizează că motorina ar putea depăși 2,5 euro pe litru dacă tensiunile continuă, în timp ce în Grecia scumpirile au apărut imediat, mai ales pe insule și în zonele turistice, unde costurile de transport al combustibililor sunt mai ridicate. Italia, Spania și Franța monitorizează atent evoluția pieței pentru a preveni eventuale abuzuri de preț.

În Polonia, companiile petroliere susțin că aprovizionarea rămâne stabilă, dar nu exclud creșteri suplimentare dacă volatilitatea de pe piețele internaționale va continua. Între timp, în Australia, la fel ca în Marea Britanie, șoferii au format cozi la benzinării, temându-se de noi scumpiri și de posibile probleme de aprovizionare. Situații similare au fost raportate și în Thailanda, Laos și Myanmar, unde cererea crescută a dus la aglomerație la pompe.

Țările asiatice sunt considerate printre cele mai vulnerabile la șocurile petroliere, deoarece depind în mare măsură de importurile de energie. În Filipine, autoritățile au introdus deja măsuri de economisire a energiei: instituțiile publice trebuie să reducă utilizarea aerului condiționat, să limiteze deplasările și să scadă consumul de combustibil cu cel puțin 10%. Guvernul analizează inclusiv posibilitatea introducerii unei săptămâni de lucru de patru zile. În Thailanda, populația este îndemnată să reducă utilizarea aerului condiționat și să recurgă mai des la videoconferințe pentru a limita deplasările, iar în Myanmar au fost impuse restricții de circulație pentru vehiculele private, accesul fiind permis alternativ, în funcție de numărul de înmatriculare.

Președintele american Donald Trump a declarat, însă, că nu este îngrijorat de scumpirea carburanților în Statele Unite. Într-un interviu acordat agenției Reuters, el a afirmat că prețurile vor scădea rapid după încheierea conflictului. „Nu am nicio îngrijorare în privința asta. Vor scădea foarte rapid când totul se va termina și, dacă cresc, cresc, dar acest lucru este mult mai important decât faptul că prețurile la benzină ar putea crește puțin”, a spus Trump, după ce războiul cu Iranul a dus la o creștere a prețului benzinei cu aproximativ 20 de cenți pe galon, adică 7%, în doar câteva zile.

Efectele scumpirilor se resimt și în Republica Moldova. În decurs de o săptămână, motorina s-a scumpit cu 2,15 lei pe litru, în timp ce benzina a crescut cu 79 de bani.