Declin al economiei moldovenești. Exporturile s-a diminuat cu 11%

În perioada ianuarie-iunie 2023, exporturile de mărfuri ale Republicii Moldova au însumat 2042,2 milioane dolari SUA, înregistrând o scădere semnificativă cu 10,9% în comparație cu aceeași perioadă a anului anterior, conform datelor Biroului Național de Statistică.

Conform analizei efectuate, exporturile de mărfuri autohtone în primele șase luni ale anului 2023 au constituit 1365,8 milioane dolari SUA, reprezentând 66,9% din totalul exporturilor. Aceasta a marcat o diminuare cu 20,0% față de aceeași perioadă din 2022, contribuind la o scădere generală a valorii exporturilor cu 14,9%.

Pe de altă parte, reexporturile de mărfuri străine, după prelucrare și clasificare, au însumat 676,4 milioane dolari SUA în perioada ianuarie-iunie 2023, reprezentând 33,1% din totalul exporturilor. Aceasta a înregistrat o creștere de 15,7% în comparație cu aceeași perioadă din anul precedent și a contribuit la o creștere globală a exporturilor cu 4,0%.

De asemenea, reexporturile de mărfuri după prelucrare au deținut o cotă de 13,6% în totalul exporturilor, în timp ce reexporturile clasice au reprezentat 19,5% din total. Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE-27) au însumat 1250,9 milioane dolari SUA, înregistrând o scădere de 11,3% față de aceeași perioadă din 2022, în timp ce exporturile către țările CSI au crescut cu 27,4%, ajungând la 523,8 milioane dolari SUA.

Analiza detaliată a evoluției exporturilor pe țări în primele șase luni ale anului 2023 a arătat o creștere a exporturilor în anumite țări precum Ucraina, Cehia, Spania, Belarus, Kazahstan și altele, care au contribuit la o creștere globală a exporturilor cu 10,9%. Cu toate acestea, s-au înregistrat scăderi semnificative în exporturile către țări precum Turcia, Bulgaria, Italia, Federația Rusă, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, cauzând o descreștere totală a exporturilor cu 20,2%.

Aceste date reflectă o situație în care Republica Moldova se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește exporturile de mărfuri, solicitând o atenție sporită pentru a stimula dezvoltarea economică și promovarea exporturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economoie #mldova #declin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualul mecanism de subvenționare post-investiții aplicat în agricultură este unul depășit și a dus, de-a lungul anilor, la acumularea de restanțe semnificative la plata subvențiilor către fermieri. Oficialul promite, însă, că toate plățile restante vor fi onorate, iar sistemul va fi reformat fundamental, a declarat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

„Mecanismul de subvenționare post-investiției, așa cum a fost aplicat ani la rând, de fapt a creat această acumulare an de an, care a pus presiune pe bugetul de stat și a generat restanțe. Am intrat în fiecare an cu fondurile AIPA împovărate de datorii. Un lucru cert vreau să-l menționez în fața fermierilor: ne vom onora obligațiile asumate și vor fi achitate aceste subvenții pentru care au fost efectuate investițiile în sector”, a declarat ministra Catlabuga.

Potrivit acesteia, problema nu este una nouă, ci una istorică, care s-a perpetuat din cauza întârzierilor în aprobarea bugetelor și a sistemului rigid de rambursare post-factum. „Această problemă nu a apărut acum. Să ne amintim, în 2015 bugetul de stat a fost aprobat abia în luna aprilie, iar agricultorii au rămas atunci în incertitudine. Situația s-a repetat și în perioada 2019–2021, când fermierii au cerut același lucru – achitarea la timp a subvențiilor”, a precizat ministra.

Catlabuga a recunoscut că modelul vechi a „povărat bugetul” și a creat incertitudine în sector, motiv pentru care Guvernul intenționează să treacă la un nou sistem de subvenționare preventivă, bazat pe obiective și rezultate, care să ofere fermierilor o mai mare stabilitate financiară.

„Da, poate într-adevăr e bine că programul nostru agricol a fost numit ironic ‘scris de un student din anul I’, pentru că e spus tare: trebuie să schimbăm acest concept. Vom implementa un program agricol comun, cu previzibilitate bugetară multianuală, care să treacă treptat de la subvenționarea post-investiții la una preventivă”, a adăugat ministra Agriculturii.

Acum cinci ani datoriile la subvenții se ridicau la 15% din totalulu fondului, iar în prezent acestea au ajuns la 90%.