Deficitul uriaș de cont curent, 26% din PIB, amenință Moldova cu colapsul valutar și datorii fără ieșire

Republica Moldova a înregistrat în primul trimestru al anului 2025 un deficit de cont curent de 26% din PIB, echivalent cu peste 1 miliard de dolari SUA – cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani, arată o notă de poziție elaborată economista de la Expert-Grup, Marina Soloviova .

Potrivit documentului, dezechilibrul extern nu mai are doar cauze conjuncturale, ci și probleme structurale, care agravează vulnerabilitățile economiei. Deficitele comerciale persistente, dependența de câteva piețe de export și expunerea la șocuri climatice fac ca balanța de plăți să fie tot mai greu sustenabilă.

Nota arată că deficitul este alimentat în principal de comerțul cu bunuri, unde balanța negativă a ajuns la 41% din PIB în T1:2025. Exporturile au scăzut cu 10% în prima jumătate a anului, după un recul de 12% în 2024, pe fondul recoltelor agricole slabe și al reducerii cererii pentru produse industriale, cum ar fi cablurile și scaunele auto. În paralel, importurile au rămas ridicate, accentuând dezechilibrul.

Pe partea pozitivă, serviciile IT au susținut parțial balanța externă, dar creșterea lor s-a temperat la 13% în 2024, iar excedentul total din servicii acoperă doar 12% din deficitul comercial. Expert-Grup atenționează că potențialul sectorului este limitat de lipsa forței de muncă calificate și de infrastructura slabă de transport.

Deficitele mari de cont curent cresc riscul unor crize valutare și de datorie, prin epuizarea rezervelor valutare, scăderea cererii agregate și afectarea politicii monetare. În condițiile actuale, Moldova depinde excesiv de câteva piețe de export, în special România, care a absorbit 33% din exporturile de bunuri în 2024.

Pentru corectarea dezechilibrului extern,economista Marina Solovioava recomandă: investiții în infrastructura calității și laboratoare acreditate pentru exporturi agro-alimentare, atragerea de investiții străine directe care aduc tehnologie, substituirea importurilor prin eficiență energetică și producție locală, liberalizarea transportului de mărfuri cu UE și modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare, stimulente agricole pentru culturi cu valoare adăugată ridicată și rezistente la secetă și revizuirea politicilor interne care au avut efecte adverse asupra exporturilor, precum licențierea importului de cereale sau controalele excesive la mărfurile cu utilizare duală .

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ccriza #deficit #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile impuse de Statele Unite companiilor petroliere ruse Lukoil și Rosneft au început să se resimtă rapid pe piața carburanților din Republica Moldova. La doar o zi după anunțul Washingtonului, prețurile la benzină și motorină au început să crească și au marcat cea mai accelerată scumpire din ultimele luni.

Pe 24 octombrie, prețul benzinei a urcat cu 4 bani și a ajuns la 22,48 lei per litru, iar motorina s-a scumpit cu 6 bani, până la 19,26 lei per litru.

Tendința s-a accentuat ulterior. Potrivit datelor publicate de ANRE, până astăzi, 3 noiembrie, benzina s-a scumpit în total cu 38 de bani, atingând 22,86 lei per litru, iar motorina a crescut cu 83 de bani, ajungând la 20,09 lei per litru.

Creșterea are loc pe fundalul tensiunilor de pe piața globală a petrolului, după ce Washingtonul a extins sancțiunile energetice împotriva Rusiei, care au vizat exporturile și filialele externe ale celor mai mari doi producători de petrol din Federația Rusă.

Lukoil are o pondere de 50% din piața de motroină și de peste 30% din cea a benzinei.