Demisia momentului în agricultură! Acuzații grave la plecare: Nu mai pot discuta cu cei care au nimicit fermierii

Directorul Executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari a anunțat oficial că nu va mai candida pentru funcția sa în cadrul organizației, în cadrul unei ședințe a Consiliului desfășurată vineri. Decizia a fost așteptată, având în vedere că fermierii erau deja informați despre intențiile sale încă din luna ianuarie.

Motivul principal al retragerii sale din cursa pentru această funcție a fost incapacitatea de a dialoga cu reprezentanții guvernului, din cauza inacțiunilor acestora care au contribuit la deteriorarea condițiilor fermierilor din Moldova. Directorul Executiv a exprimat dezamăgirea față de lipsa de reacție a autorităților în fața crizei în agricultură și a criticat politica de indiferență și aroganță a acestora față de nevoile fermierilor.

În timpul mandatului său, directorul executiv a făcut numeroase propuneri și a organizat proteste pentru a atrage atenția asupra problemelor fermierilor mici și mijlocii, dar fără rezultat. El a evidențiat discrepanța de abordare între Moldova și alte țări europene în gestionarea crizelor din sectorul agricol.

În ciuda eforturilor depuse, criza financiară a fermierilor a culminat în februarie 2024, când sute de agricultori au fost afectați de executări și blocări ale conturilor. Chiar și acum, după proteste și amenzi dure, autoritățile au venit doar cu măsuri de creditare garantată, care ar fi fost necesare mai devreme pentru a preveni pierderi ireparabile.

Directorul executiv a subliniat că actualul ministru al Agriculturii ar trebui să își asume responsabilitatea pentru criza din sectorul agricol și să demisioneze. El a menționat că lipsa de acțiune și politica favorabilă holdingurilor transnaționale a afectat grav fermierii locali.

În ciuda retragerii sale din funcția de director executiv, acesta a afirmat că va continua să susțină asociația și fermierii, fiind disponibil să ofere asistență în proiecte importante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#functie #Slusari #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.