După începerea invaziei lui Vladimir Putin din Ucraina de acum peste 480 de zile, Europa și-a dat seama de greșeala făcută de-a lungul deceniilor privind dependența de energia Rusiei. Acum, bătrânul continent se luptă cu China, o mare putere economică mondială, să scape de relația sa toxică, ce o sufocă.
Europa vrea să-și schimbe politica față de China, dar deocamdată nu își poate da seama, care este cea mai bună cale, pentru a câștiga disputa, potrivit Foreign Policy.
Într-o vizită liniștită în Europa, săptămâna trecută, ministrul de externe taiwanez Joseph Wu s-a întâlnit cu mai mulți politicieni de pe continent pentru a discuta despre recentele încercări ale Chinei de a-i intimida și constrânge guvernul.
Dar fluxul de informații din timpul vizitei lui Wu era destinat să curgă și în cealaltă direcție. El se afla în Europa pentru a analiza modul în care starea de spirit față de China s-a schimbat pe continent de la invadarea Ucrainei de către Rusia și cum ar putea afecta politica europeană în Taiwan.
Politica Uniunii Europene în Taiwan este dictată de două direcții paralele: relațiile cu aliatul său tradițional, Statele Unite, și dependența sa economică de China. În timp ce Statele Unite doresc ca Europa să adopte o viziune mai fermă împotriva Chinei, legăturile economice vitale le împiedică.
De când invazia Ucrainei de către Rusia a forțat națiunile europene să caute furnizori de energie alternativă, totuși, în unele țări s-a dat seama că trebuie să-și limiteze dependența de China în cazul în care relațiile s-ar răci și China ar recurge la întreruperea lanțurilor critice de aprovizionare.
Aproape jumătate din comerțul global trece prin strâmtoarea Taiwan, calea navigabilă care separă Taiwanul de China continentală, iar o companie taiwaneză este cel mai mare producător din lume de cipuri electronice folosite pentru a alimenta orice, de la telefoane mobile la vehicule electrice. Tensiunile din Taiwan ar putea perturba lanțurile de aprovizionare ale Europei și ar putea întrerupe exportul de cipuri semiconductoare – o necesitate modernă.
China are cele mai mari resurse de pământuri rare din lume
Josep Borrell, șeful politicii externe al UE, a declarat că „Nu putem înceta să vorbim cu ea pentru că nu este o democrație”, a spus el. „China nu este Rusia; este o superputere care crește.”
China „reclamă din ce în ce mai agresiv supremația regională” și „acționează în mod repetat în contradicție cu interesele și valorile noastre”.
La sfârșitul acestei luni, Consiliul European se va reuni pentru a discuta noi legislații și instrumente pentru a reduce riscul relației UE cu China. Acesta va lucra la o structură pe care președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o va stabili în strategia economică mai largă a UE săptămâna aceasta.
Dar calea spre reducerea dependențelor de China este presărată cu câmpuri minate. Von der Leyen și-a dat deja o direcție solicitând găsirea soluțiilor de a scădea riscul și nu decuplarea de China, dar chiar și asta a stârnit suspiciuni în multe capitale europene.
China are cele mai mari rezerve de minerale din pământuri rare din lume și s-a construit de-a lungul anilor drept cel mai mare centru de rafinare a altor minerale esențiale, cum ar fi litiul. Între timp, UE încă se luptă să semneze acorduri cu națiuni bogate în resurse și intenționează doar să își consolideze propriile capacități de rafinare.
Parlamentul European a introdus un act esențial privind mineralele pentru a diversifica achizițiile din țări precum Chile și Australia și a propus, de asemenea, un act privind cipurile de semiconductori, prevăzând o blocare chineză a livrărilor din Taiwan.
