Deputații vor să le vină de hac agenților imobiliari hrăpăreți

Activitatea agenților imobiliari ar putea fi reglementată strict, conform unui nou proiect de lege anunțat de deputații PAS Radu Marian și Marina Morozova. Legea urmărește protecția consumatorilor, încurajarea agenților imobiliari onești, asigurarea corectitudinii tranzacțiilor imobiliare, acreditarea agenților și combaterea fraudelor și evaziunii fiscale.

„Scopul nostru este adoptarea unei legi clare, care să definească cerințele, drepturile și responsabilitățile agentului imobiliar”, a declarat Radu Marian. Potrivit proiectului, agenții imobiliari vor trebui să urmeze un curs de pregătire profesională pentru a dobândi calitatea de agent imobiliar profesionist. De asemenea, aceștia vor obține un certificat sau o autorizație de prestare a serviciilor de intermediere imobiliară, fără de care nu vor putea activa.

Inițiativa prevede și crearea unui registru electronic de stat al agenților imobiliari, unde vor fi înregistrați toți agenții autorizați. Acest registru va permite cetățenilor să verifice dacă persoana care le oferă servicii de intermediere este autorizată sau nu. Totodată, persoanele neînregistrate în acest registru nu vor putea activa ca agenți imobiliari.

Un alt aspect important al legii este obligativitatea agenților imobiliari de a presta servicii exclusiv pe baza unui contract scris cu clientul. Acordurile verbale nu vor mai fi permise, deoarece nu pot oferi protecție adecvată nici clienților, nici agenților imobiliari. Contractele vor trebui să includă detalii clare despre natura serviciilor prestate, onorarii, comisioane, drepturi și obligații ale părților, posibilitatea subcontractării serviciilor și condițiile de reziliere a contractului.

De asemenea, proiectul de lege prevede fiscalizarea serviciilor agenților imobiliari, impunând obligația de a furniza bonuri de plată pentru toate plățile percepute de la clienți. Totodată, se va crea un registru electronic al tranzacțiilor imobiliare, în care fiecare tranzacție intermediată de un agent imobiliar va fi înregistrată. Agenții vor fi obligați să introducă informații referitoare la adresa bunului imobil, numărul cadastral, prețul imobilului, suprafața și valoarea comisionului.

Pentru a crește transparența, acest registru al tranzacțiilor va fi disponibil public într-o anumită formă, permițând cetățenilor să fie informați despre toate datele relevante. Proiectul de lege prevede și măsuri de atragere la răspundere pentru încălcări, inclusiv sancționarea, suspendarea și încetarea calității de agent imobiliar.

„Ne dorim să ridicăm standardele în piața imobiliară și vom lucra împreună cu Guvernul pentru a definitiva acest proiect”, a adăugat Radu Marian. Proiectul de lege va fi publicat în curând într-o variantă de lucru și va fi supus consultărilor și avizării Guvernului, urmând să fie dezbătut în Parlament pentru aprobare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#agenți imobiliari #reglementare #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.