Dezastru în agricultură! Seceta a prăbușit exporturile de porumb cu 90%

19 Mai 2025, 15:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Mai 2025, 15:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au înregistrat un declin dramatic în sezonul iulie 2024 – aprilie 2025, în contextul unei recolte afectate de secetă și al unei competiții acerbe pe piața regională. Potrivit analizei realizate de Iurie Rija, director executiv al Asociației Agrocereale, porumbul a fost cea mai afectată cultură agricolă din punct de vedere comercial în acest sezon, cu o prăbușire de 68% a volumelor exportate față de anul precedent.

În total, Moldova a exportat 138.358 tone de porumb, față de 434.104 tone în sezonul anterior, iar față de sezonul record 2021–2022 (1,4 milioane tone), scăderea este de aproape 90%. Această reducere abruptă este explicată în principal prin producția agricolă slabă din 2024, afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, care a limitat stocurile disponibile pentru export.

Prețul mediu de export al porumbului a crescut la 4,25 lei/kg, față de 3,28 lei/kg în sezonul anterior, însă rămâne sub nivelurile din anii agricoli de vârf (4,73 lei/kg în 2021–2022 și 5,04 lei/kg în 2022–2023). Valoarea totală a exporturilor a fost de 588,3 milioane lei, în scădere cu 59% față de 2023/2024 și cu 91% față de sezonul record.

Graficul exporturilor arată o contractare severă în a doua jumătate a anului 2024, urmată de o revenire timidă în 2025. În februarie au fost exportate 22.304 tone, în martie – 31.444 tone, iar în aprilie – 33.209 tone, luna aprilie fiind prima care a depășit nivelul aceleiași luni din anul anterior. Această revenire a fost determinată și de un preț mai atractiv: în aprilie 2025, porumbul moldovenesc s-a vândut la 4,43 lei/kg, încurajând reluarea livrărilor externe.

Vârful sezonului fusese însă atins în august 2024, când prețul a urcat până la 5,48 lei/kg, pe fondul panicii cauzate de secetă și al ofertei reduse. Ulterior, prețurile au scăzut treptat, odată cu revenirea pe piață a ofertei din Ucraina.

În perioada ianuarie – aprilie 2025, Turcia a devenit principala destinație de export pentru porumbul moldovenesc, cu 58.252 tone, depășind România, care a importat doar 25.445 tone. Este pentru prima dată în ultimii ani când România este devansată, semn că traderii moldoveni s-au orientat spre cererea mai activă de pe piața turcă. Grecia a rămas o destinație constantă, cu 12.220 tone.

Din perspectiva prețului mediu obținut: exporturile către Turcia: 4,39 lei/kg, către Grecia: 4,34 lei/kg, către România: 3,87 lei/kg (mai scăzut, din cauza costurilor logistice mai reduse).

În perioada analizată, RUSAGRO-PRIM SRL a fost principalul exportator, cu 26.986 tone, urmat de OROM-IMEXPO SRL (20.614 tone), DEMIR AGRO SRL (11.509 tone) și AGRO-NOVA PRIM SRL (11.102 tone). Remarcabil este absența companiei AGROFLORIS-NORD, altădată jucător major, care nu figurează deloc în topul exportatorilor în acest sezon.

Potrivit lui Iurie Rija, piața moldovenească de porumb este puternic influențată de evoluțiile regionale, în special de cererea constantă a Turciei și reducerea exporturilor rusești, care susțin cotațiile în regiunea Mării Negre. Deși exporturile Ucrainei pun presiune pe preț, recolta rapidă din primăvară în Ucraina ar putea stabiliza tendințele până în vară.

Sezonul 2024–2025 marchează una dintre cele mai slabe performanțe comerciale pentru porumbul moldovenesc din ultimele decenii, dar ultimele luni sugerează o relansare lentă, susținută de prețuri mai bune și reorientarea strategică a exporturilor. Totuși, provocările rămân: producție slabă, competiție regională și adaptare lentă la cerințele pieței internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

04 Ian. 2026, 14:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Ian. 2026, 14:11 // Actual //  Ursu Victor

China și Statele Unite sunt cei mai mari cumpărători ai petrolului exportat de Venezuela în anul 2024, potrivit datelor publicate de World Visualized. În total, exporturile de țiței ale Venezuelei se ridică la aproximativ 772.000 de barili pe zi, în pofida sancțiunilor internaționale și a infrastructurii energetice degradate.

Pe primul loc se află China, care importă în medie 351.000 de barili pe zi, reprezentând aproape jumătate din totalul exporturilor venezuelene. O mare parte din aceste livrări sunt utilizate pentru rambursarea datoriilor istorice ale Caracasului față de Beijing.

Statele Unite ale Americii ocupă locul al doilea, cu 222.000 de barili pe zi, importurile fiind reluate parțial după relaxarea temporară a unor sancțiuni, în special pentru rafinăriile americane capabile să proceseze petrol greu.

Pe locul al treilea se situează Europa, cu aproximativ 75.000 de barili pe zi, urmată de India – 63.000 de barili pe zi. Cuba importă circa 32.000 de barili pe zi, în baza acordurilor energetice bilaterale, iar alți cumpărători mai mici cumulează aproximativ 29.000 de barili pe zi.

Deși Venezuela deține cele mai mari rezerve de petrol din lume, nivelul exporturilor rămâne mult sub potențialul maxim, din cauza sancțiunilor, lipsei investițiilor și infrastructurii învechite. Dependența de un număr restrâns de cumpărători face ca econo