Dezastru la Aeroportul Chișinău! Sturza: Sar roțile de la avioane la aeroportul lui Șor. Stă bine la impresia artistică

Sar roțile de la avioane la „aeroportul lui Șor”. Aeroportul care, conform declarațiilor noului director numit de stat, Constantin Vozian, se află într-o stare foarte avansată de degradare. Tot ce e mai puțin vizibil pentru pasageri – pistele, parcările pentru avioane, instalațiile de balizaj și meteo etc. În schimb, stau bine la impresia artistică – designul din terminalul de pasageri, susține într-o postare pe Facebook fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza.

Potrivit lui, în cercurile profesionale aceste lucruri sunt foarte bine cunoscute. Mulți au preferat să nu facă gâlceavă cu Șor, riscau să fie interziși de la operare. Alții au plecat. Și dacă pasagerii au simțit-o doar prin zăngănitul dinților, companiile – direct la buget. Doar costurile de mentenanță la trenurile de aterizare sunt de trei ori mai mari decât în alte părți. În schimb, aeroportul are în „dotare” mașini blindate de lux, oficii cu zone spa… Красиво жить не запретишь…

„Și asta în condițiile când taxele aeroportuare sunt printre cele mai mari din Europa! Așa că, stimați moldoveni, suntem din nou „buni de plată”! Trebuie să reparăm pista, să schimbăm echipamentele de siguranță. Altfel, riscăm să nu mai zboare nimeni la Chișinău. „Moldovenii” o tot dau prin colturi cu Șor. În special, „justiția”. O furat, dar se împarte cu noi”, a mai spus fostul premier.

Omul de afaceri susține că Șor și Co au furat atâta cât ar fi fost de ajuns să construim o mie de kilometri de drumuri noi și pe deasupra un aeroport nou! Dar voi: „ne dă transport gratuit să ajungem la oraș și să mâncăm un castron de hrișcă”…

„Atenție! Operațiunea „spoiala” nu este o invenție a lui Șor. O practică și unii primari, mai nou, deghizați în „proeuropeni”. Pavaje, betoane, panseluțe… În timp ce localitățile se sufocă fără canalizare modernă, gropi de gunoi, stații de epurare, încălzire eficientă, sistem de transport inteligent, poduri care stau să cadă. Fără plan urbanistic, rai pentru dezvoltări imobiliare de tip „mafiot”. Privatizări de terenuri la prețuri de nimic. Și aici vom fi „buni de plată”. Dar ce? Se împarte cu noi…”, conchide omul de afaceri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dezastru #Sturza #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.