Dezastrul bugetului în cifre! Au planificat mai mult, dar au încasat mai puțin

În doisprezece luni ale anului 2023, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit peste 64,6 miliarde de lei, fiind în creștere cu 9 % comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022 și cu 1,18 miliarde de lai mai puțin față de estimări, arată datele Ministerului Finanțelor.

Încasării mai mari din impozite și taxe

Datele Ministerului Finanțelor relevă că încasările din impozite și taxe au fost cu 400 de milioane de lei mai mari, la 56,4 miliarde de lei. Impozitului persoanelor juridice – 9,1 miliarde de lei, cu 1 miliard de lei mai mult față de cât s-a planificat. Încasările din impozitul pe proprietate au fost mai mici cu 27%, la 34,3 milioane de lei.

Cu 4 miliarde de lei mai puține încasări din TVA

Încasările din TVA ale bugetului au fost cu 1,5 miliarde de lei mai mici față de estimări – 30,1 miliarde de lei. Reducerea a fost de la TVA-ul mărfurilor importate, cu 1,5 miliarde de lei, la 25,1 miliarde de lei. La capitolul granturi au fost încasate cu 1,7 miliarde de lei mai puțin față de estimările de 6,8 miliarde de lei.

Cheltuieli mai puține cu 3,4 miliarde de lei

Statul a cheltuit 80,7 miliarde de lei în anul 2023, cu 3,4 miliarde de lei mai puțin față de cât a planificat, dar cu 17,7% mai mult comparativ cu anul 2022. Transferurile la bugetul public național au fost de 44,1 miliarde de lei. Anul trecut, statul a tăiat de la investițiile capitale 18,7% și a cheltuit 1,704 miliarde de lei.

Executarea bugetului de stat, la finele anului 2023 s-a încheiat cu deficit în sumă de 16,1 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#executare #buget #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.