Dezmăț la TOPAZ-ulul rușilor! Afacerea e gripată de sancțiuni și faliment

Uzina Topaz din Chișinău și directorul său, Inna Linnik, au fost recent incluși în lista sancțiunilor impuse de Ucraina unor companii internaționale și cetățeni străini, conform anunțului făcut pe 7 decembrie 2023. Aceste sancțiuni prevăd blocarea activelor, încetarea completă a operațiunilor comerciale, prevenirea retragerii capitalului din Ucraina și interzicerea activității pe teritoriul țării vecine, scrie rise.md.

Cu toate acestea, decizia autorităților ucrainene nu este susceptibilă să aibă un impact major asupra uzinei Topaz, având în vedere că aceasta a ajuns în pragul insolvenței și nu mai activează practic în acest an. Uzina este controlată de Corporația Unită Producătoare de Motoare (ODK), care face parte din corporația rusă de stat Rostec.

Anul trecut, în cadrul unei anchete RISE Moldova, s-a dezvăluit legătura uzinei Topaz cu Rusia, în special cu industria militară. Specializată în fabricarea de motoare cu turboreacție și turbopropulsoare, ODK, compania-mamă a uzinei, se află pe lista companiilor sancționate de SUA ca urmare a invaziei ruse în Ucraina.

Uzina Topaz a fost pusă la vânzare în anul precedent, dar licitația a eșuat. În august 2023, a avut loc o nouă licitație, câștigată de compania OOO „BIZBF” din Moscova. Cu toate acestea, ODK neagă că ar fi înstrăinat pachetul majoritar de acțiuni la Topaz.

Întreprinderea Topaz a depus o notificare privind inițierea negocierilor cu creditorii pentru o restructurare extrajudiciară și a solicitat instanței suspendarea executărilor silite ale bunurilor sale. Motivul invocat a fost dificultatea de a efectua operațiuni financiare prin conturile bancare, după ce instituția financiară a reziliat contractul de deservire a cardurilor și decontări. Aceasta a fost percepută ca o consecință a includerii în lista de sancțiuni a companiei ruse АО ОДК.

Instanța a intentat procedura de insolvență a Topaz, punând restricții pe bunurile uzinei. Cu toate acestea, ODK a notificat Agenția de Investiții că este în continuare proprietarul pachetului majoritar de acțiuni și că nu a fost efectuată nicio activitate investițională care să cadă sub incidența legislației referitoare la securitatea statului.

Desi solicitările de comentarii nu au avut succes, situația continuă să evolueze, iar autoritățile monitorizează îndeaproape evenimentele legate de uzina Topaz din Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#topaz #vinzare #sanctiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.