Dezvăluire șoc! Ioniță: Banii UE nu sunt pentru Moldova. Sunt doar ca să ne stingem datoriile

Economistul Veaceslav Ioniță a oferit o radiografie tăioasă a finanțării externe a Republicii Moldova, în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4. El a explicat că cei 1,9 miliarde de euro anunțați ca sprijin din partea Uniunii Europene nu reprezintă bani „gratuiți”, ci sunt folosiți pentru acoperirea datoriilor vechi și a dobânzilor, în timp ce statul continuă să funcționeze pe un deficit bugetar uriaș, de peste un miliard de euro anual.

„Oameni buni, haideți să înțelegem clar: din 4,4 miliarde de euro pe care Moldova i-a primit în ultimii patru ani – granturi și împrumuturi, două miliarde au fost deja plătite pentru datorii și dobânzi. Ne mai rămân 2,4 miliarde, dar în următorii trei ani avem de achitat alți 1,8 miliarde. Practic, trăim din împrumuturi, doar ca să achităm ce am luat înainte”, a explicat Ioniță.

Economistul a criticat dur incapacitatea Guvernului de a atrage bani europeni pentru investiții concrete, precum drumuri, școli sau spitale, așa cum s-a întâmplat în trecut: „Guvernul Filat a negociat două miliarde de euro pentru drumuri, cu condiții clare: faceți drumuri, întrețineți-le, modificați legea. Acum? Zero! Niciun proiect concret pentru investiții. Noi doar înghițim bani pentru a acoperi găurile din buget”.

Ioniță a avertizat că situația este alarmantă: „Ca să supraviețuiești, îți mai trebuie 1,8 miliarde de euro doar pentru deficitul bugetar. Iar pentru a investi serios în dezvoltare, ar trebui încă 5 miliarde – pentru școli, drumuri, spitale. Nu suntem în stare nici măcar să scriem proiecte de finanțare”.

El a criticat și lipsa de transparență și incompetența în gestionarea banilor publici, oferind exemple șocante: „Avem agenți economici care au oferit oficial gaze cu 40% mai ieftine decât prețul de pe piață. Și nimeni nu a cumpărat de la ei! Asta este corupție pură! Procuratura Generală ar trebui să fie în alertă”.

Pe tema datoriilor, Ioniță a subliniat că, deși raportul datoriei publice la PIB este mic (aproximativ 40%), problema nu e cifra în sine, ci felul în care s-au luat banii: „Am împrumutat ca să cumpărăm gaze scumpe, în timp ce prețurile internaționale scădeau. Am împrumutat ca să plătim salarii și pensii, nu ca să investim în viitor. Și atunci când auziți de miliarde de la UE, să știți: nu sunt bani cadou. Sunt bani care intră și ies din buzunarul nostru”.

În încheiere, Ioniță a tras un semnal de alarmă: „Moldova nu are o problemă de datorie prea mare, ci de incompetență crasă în gestionarea banilor. Și de corupție”.

#euro #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.