Dezvăluire șoc! Ioniță: Banii UE nu sunt pentru Moldova. Sunt doar ca să ne stingem datoriile

Economistul Veaceslav Ioniță a oferit o radiografie tăioasă a finanțării externe a Republicii Moldova, în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4. El a explicat că cei 1,9 miliarde de euro anunțați ca sprijin din partea Uniunii Europene nu reprezintă bani „gratuiți”, ci sunt folosiți pentru acoperirea datoriilor vechi și a dobânzilor, în timp ce statul continuă să funcționeze pe un deficit bugetar uriaș, de peste un miliard de euro anual.

„Oameni buni, haideți să înțelegem clar: din 4,4 miliarde de euro pe care Moldova i-a primit în ultimii patru ani – granturi și împrumuturi, două miliarde au fost deja plătite pentru datorii și dobânzi. Ne mai rămân 2,4 miliarde, dar în următorii trei ani avem de achitat alți 1,8 miliarde. Practic, trăim din împrumuturi, doar ca să achităm ce am luat înainte”, a explicat Ioniță.

Economistul a criticat dur incapacitatea Guvernului de a atrage bani europeni pentru investiții concrete, precum drumuri, școli sau spitale, așa cum s-a întâmplat în trecut: „Guvernul Filat a negociat două miliarde de euro pentru drumuri, cu condiții clare: faceți drumuri, întrețineți-le, modificați legea. Acum? Zero! Niciun proiect concret pentru investiții. Noi doar înghițim bani pentru a acoperi găurile din buget”.

Ioniță a avertizat că situația este alarmantă: „Ca să supraviețuiești, îți mai trebuie 1,8 miliarde de euro doar pentru deficitul bugetar. Iar pentru a investi serios în dezvoltare, ar trebui încă 5 miliarde – pentru școli, drumuri, spitale. Nu suntem în stare nici măcar să scriem proiecte de finanțare”.

El a criticat și lipsa de transparență și incompetența în gestionarea banilor publici, oferind exemple șocante: „Avem agenți economici care au oferit oficial gaze cu 40% mai ieftine decât prețul de pe piață. Și nimeni nu a cumpărat de la ei! Asta este corupție pură! Procuratura Generală ar trebui să fie în alertă”.

Pe tema datoriilor, Ioniță a subliniat că, deși raportul datoriei publice la PIB este mic (aproximativ 40%), problema nu e cifra în sine, ci felul în care s-au luat banii: „Am împrumutat ca să cumpărăm gaze scumpe, în timp ce prețurile internaționale scădeau. Am împrumutat ca să plătim salarii și pensii, nu ca să investim în viitor. Și atunci când auziți de miliarde de la UE, să știți: nu sunt bani cadou. Sunt bani care intră și ies din buzunarul nostru”.

În încheiere, Ioniță a tras un semnal de alarmă: „Moldova nu are o problemă de datorie prea mare, ci de incompetență crasă în gestionarea banilor. Și de corupție”.

#euro #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe mările lumii se află în prezent cea mai mare flotilă de transport de petrol din ultimii ani, cu peste un miliard de barili în tranzit, potrivit datelor furnizate de compania de analiză energetică Vortexa, citate de Bloomberg. Este cel mai ridicat nivel din 2020, când războiul prețurilor dintre Arabia Saudită și Rusia a inundat piața globală în plină pandemie de COVID-19.

Acest val masiv de petrol în tranzit confirmă prognozele conform cărora relaxarea treptată a restricțiilor OPEC+ asupra producției conduce la un nou excedent pe piața globală a țițeiului. În ultimele luni, China a absorbit mare parte din surplus cumpărând barili ieftini pentru rezervele strategice, însă, potrivit analiștilor, piața a atins punctul de saturație.

„Partidele de petrol brut din Orientul Mijlociu rămân tot mai des nevândute, iar indicatorii-cheie de preț arată că deficitul de ofertă s-a încheiat”, notează Bloomberg. Cotațiile internaționale ale petrolului au coborât la minimul ultimelor cinci luni – circa 60 de dolari pe baril, iar traderii se pregătesc pentru o posibilă nouă scădere a prețurilor.

„În ultimele 12 luni știam cu toții că urmează un excedent de petrol. Ei bine, el deja a venit”, a declarat Ben Luckock, șeful diviziei petroliere a grupului Trafigura.

Potrivit estimărilor, stocurile globale de petrol cresc în 2025 cu un ritm de 1,9 milioane de barili pe zi, iar acumularea rapidă a rezervelor plutitoare ar putea fi preludiul unei supraproducții și mai mari în 2026, concluzionează agenția.