BEMOL face dezvăluiri: Cum a ajuns BERD într-o situație rușinoasă în problema Portului Giurgiulești

În contextul interviului domnului Alain Pilloux, vice-președinte al BERD, acordat agenției de presă «Infotag» în cadrul vizitei sale efectuate în Republica Moldova în perioada de 11-13 iulie, BEMOL consideră necesar să dezvăluie câteva detalii:

În anul 1996 în Giurgiulești s-au început lucrările de construcție a terminalului portuar pentru transbordarea produselor petroliere. Drept urmare, la data de 12 decembrie 1997 a fost semnat Contractul de Concesiune nr. 397 prin care a fost înființată compania Terminal SA, în care câte 40% aparțineau Guvernului Republicii Moldova (Guvern) și sponsorilor greci (Technovax A.O., Ellenikki Technodomiki Teb A.E., J&P Avax A.O, Intertask A.O.), iar 20 % aparțineau Băncii Europeane pentru Reconstrucție și Dezvoltare (EBRD, Banca).

În octombrie anului 1999, din cauza lipsei de finanțare, lucrările de construcție a portului au fost suspendate – la acel moment gradul de finalitate al construcțiilor era la nivel de pînă la 60%. În anul 2001, BERD a constatat oficial „incapacitatea Guvernului Moldovei de a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul angajamentelor” și a declarat situație de predefault. Ca urmare, în februarie2002, au fost purtate negocieri active cu investitorii ruși, printre care operatorul portului Azov și Ministerul Transporturilor al Federației Ruse. Ultimii au fost interesați să achiziționeze portul împreună cu teren, dar această propunere a fost respinsă de către Guvern, întrucât legislația Republicii Moldova interzice vânzarea terenurilor către alte state (Sursa: Memorandumul BERD din 21.12.2004.).

În decembrie 2004, companiile Grupului Azpetrol au semnat Acordul de Investiții cu Guvernul Republicii Moldova în vederea achiziționării terminalului nefinalizat. Ulterior, în ianuarie 2005, a fost semnat Acordul de vânzare-cumpărare a activelor nefinalizate ale terminalului de către BERD, Terminal SA și cumpărătorul Azertrans SRL (deținută de Azpetrol Group și redenumită în 2006 în Danube Logistics SRL). Conform acestui Acord, Investitorul și-a asumat toate obligațiile financiare ale Guvernului față de BERD, achitând datoria de 12,8 milioane dolari SUA către Bancă. La rândul său, Guvernul s-a angajat să creeze condiții favorabile Investitorilui, acordând garanțiile statului pentru îndeplinirea obligațiilor sale (sursa: Acord de Investiții, Articolul 3.1. (b):

Guvernul declară și garantează următoarele: Guvernul are împuternicirile necesare în conformitate cu Legislaţia Republicii Moldova să execute prezentul Acord şi să oblige Statul în acest respect.

Odată cu achiziționarea activelor, Guvernul a alocat terenul (sursa: Acord de Investiții, Articolul 5.1 (a)):

Guvernul se obligă să: (ii) transmită lui AZERTRANS întregul teritoriu oferit pentru Portul Liber Internațional “Giurgiulești” în arendă pe o perioadă de nouă zeci și nouă de ani. …, și a recunoscut viitorul port drept proprietate privată (sursa: Acord de Investiții, Articolul 5.2. (c)): Guvernul se obligă: să recunoască infrastructura portuară în limitele Portului Internațional Liber “Giurgiulești”, în calitate de port proprietate privată.

În același timp, Investitorul și-a asumat obligația să construiască un port, care urmare investițiilor semnificative de zeci de milioane de dolari SUA în construcția sa cu toată infrastructura, a intrat în funcționare completă în anul 2011, fiind îndeplinite toate obligațiile din Acordul de Investiții.

În acea perioadă, activele erau gestionate de către Thomas Moser, persoana împuternicită de către investitor, care anterior a activat în cadrul BERD. În perioada mandatului său de administrator al companiei Bemol, Thomas Moser a cauzat prejudicii companiei în proporții deosebit de mari prin fraudă și administrare ineficientă (constatată prin hotărâre judecătorească definitivă), iar operatorul portului Giugiulești, compania Danube Logistics SRL l-a „achiziționat” cu doar 344,6 de dolari SUA.

În anul 2013, cu scopul de a se proteja, dar și pentru a crea percepția de legitimitate în deținerea activelor preluate, a fost implicat BERD, fiindu-i gajate activele date prin intermediul solicitării unui împrumut. Preluarea portului de către Thomas Moser a fost posibilă datorită statutului său de fost angajat BERD și a legăturilor sale strânse în Bancă.

În prezent sunt pe rol mai multe proceduri penale și judiciare. Totodată sunt un șir de hotărâri definitive în favoarea Investotorului.

În ciuda acestui fapt, vice-președinte BERD, domnul Pilloux, face câteva declarații nepotrivite statutului său:

– „combaterea corupției, dar cu scopuri corecte…”;

– „litigii inutile…”;

– „există o veste bună. Pe 12 iulie, Curtea de Apel Chișinău a confirmat că operațiunea, care

a avut ca rezultat obținerea de către BERD a dreptului de proprietate asupra Portului în 2021, a fost absolute legală.”

Domnule Pilloux,

– corupția ori poate fi combătută, ori nu;

– litigiile, în esența lor, nu pot fi inutile. Nu există altă modalitate de apărare a drepturilor încălcate, decât prin adresarea în instanțele de judecată, în baza supremației Legii și a Statului de drept;

– nu este posibil de cunoscut argumentele instanței de judecată pe 13 iulie, când decizia motivată a Curții de Apel Сhișinău a apărut abia pe 15 iulie.

Noi am achiziționat de la BERD un terminal nefinalizat contra sumei de 12,8 milioane de dolari SUA, care, datorită investițiilor noastre ulterioare de milioane de dolari SUA, a devenit primul port maritim funcțional din Republica Moldova.

În loc să se ocupe cu șantaj, ar fi mai înțelept ca BERD să evalueze cu mare seriozitate situația creată, și să se clarifice cum așa s-a întâmplat, ca o bancă de astfel de rang să-și permită să se găsească într-o astfel de situație.

#port #preluare #Bemol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.