Dezvăluiri! Gligor spune cum au fost spălați banii la construcția drumului Leova-Bumbăta: Cheltuieli aiurea

Proiectul drumului Leova-Bumbăta continuă să stârnească controverse, în contextul în care claritatea privind finalizarea lucrărilor rămâne absentă. Potrivit estimărilor, drumul a costat între 3 și 4 milioane de euro per km, un preț care îl plasează printre cele mai scumpe proiecte de infrastructură din Europa de Sud-Est.

Cu o valoare totală de 3,5 milioane de euro/km, incluzând și o parcare de 100 de tiruri, proiectul a fost justificat prin nevoia de a crește volumul de transport. Cu toate acestea, infrastructura de pe partea română rămâne insuficientă, făcând imposibilă utilizarea parcării și a drumului pentru transportul greu. Președintele Partidului Schimbărilor, Ștefan Gligor, a declarat într-o emisiune televizată de la Vocea Basarabiei, că banii publici au fost risipiți în mod iresponsabil, sugerând un posibil abuz de serviciu.

„Este un minim abuz de serviciu. Fără implicarea ministrului Infrastructurii, un astfel de proiect nu s-ar fi realizat. Contractul a fost aprobat de Comisia pentru Situații Excepționale”, a declarat Gligor. De asemenea, adjunctul Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, a menționat că costurile acestui proiect au fost ridicate în mod nejustificat, însă reacția din partea autorităților competente lipsește.

Parcarea de 100 de tiruri, construită pentru a facilita transportul internațional, rămâne goală. „Nu există niciun tir, deoarece drumul pe partea română nu este pregătit pentru astfel de vehicule. Costurile au fost umflate artificial pentru a spăla bani”, a adăugat Gligor.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu declara anaterior că toate cheltuielile sunt publice, „am publicat toate documenetele cu devizele de chletuieli”

Proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici și din cauza costurilor exorbitante, aproximativ 3,5 milioane de euro pe kilometru de drum, transformându-l în cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova. Această sumă ridică semne de întrebare serioase în privința eficienței utilizării fondurilor publice în contextul economic tensionat al țării.

#leova bumbata #Gligor #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.