Dezvăluiri! Gligor spune cum au fost spălați banii la construcția drumului Leova-Bumbăta: Cheltuieli aiurea

Proiectul drumului Leova-Bumbăta continuă să stârnească controverse, în contextul în care claritatea privind finalizarea lucrărilor rămâne absentă. Potrivit estimărilor, drumul a costat între 3 și 4 milioane de euro per km, un preț care îl plasează printre cele mai scumpe proiecte de infrastructură din Europa de Sud-Est.

Cu o valoare totală de 3,5 milioane de euro/km, incluzând și o parcare de 100 de tiruri, proiectul a fost justificat prin nevoia de a crește volumul de transport. Cu toate acestea, infrastructura de pe partea română rămâne insuficientă, făcând imposibilă utilizarea parcării și a drumului pentru transportul greu. Președintele Partidului Schimbărilor, Ștefan Gligor, a declarat într-o emisiune televizată de la Vocea Basarabiei, că banii publici au fost risipiți în mod iresponsabil, sugerând un posibil abuz de serviciu.

„Este un minim abuz de serviciu. Fără implicarea ministrului Infrastructurii, un astfel de proiect nu s-ar fi realizat. Contractul a fost aprobat de Comisia pentru Situații Excepționale”, a declarat Gligor. De asemenea, adjunctul Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, a menționat că costurile acestui proiect au fost ridicate în mod nejustificat, însă reacția din partea autorităților competente lipsește.

Parcarea de 100 de tiruri, construită pentru a facilita transportul internațional, rămâne goală. „Nu există niciun tir, deoarece drumul pe partea română nu este pregătit pentru astfel de vehicule. Costurile au fost umflate artificial pentru a spăla bani”, a adăugat Gligor.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu declara anaterior că toate cheltuielile sunt publice, „am publicat toate documenetele cu devizele de chletuieli”

Proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici și din cauza costurilor exorbitante, aproximativ 3,5 milioane de euro pe kilometru de drum, transformându-l în cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova. Această sumă ridică semne de întrebare serioase în privința eficienței utilizării fondurilor publice în contextul economic tensionat al țării.

#leova bumbata #Gligor #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.