Dezvăluiri! Gligor spune cum au fost spălați banii la construcția drumului Leova-Bumbăta: Cheltuieli aiurea

Proiectul drumului Leova-Bumbăta continuă să stârnească controverse, în contextul în care claritatea privind finalizarea lucrărilor rămâne absentă. Potrivit estimărilor, drumul a costat între 3 și 4 milioane de euro per km, un preț care îl plasează printre cele mai scumpe proiecte de infrastructură din Europa de Sud-Est.

Cu o valoare totală de 3,5 milioane de euro/km, incluzând și o parcare de 100 de tiruri, proiectul a fost justificat prin nevoia de a crește volumul de transport. Cu toate acestea, infrastructura de pe partea română rămâne insuficientă, făcând imposibilă utilizarea parcării și a drumului pentru transportul greu. Președintele Partidului Schimbărilor, Ștefan Gligor, a declarat într-o emisiune televizată de la Vocea Basarabiei, că banii publici au fost risipiți în mod iresponsabil, sugerând un posibil abuz de serviciu.

„Este un minim abuz de serviciu. Fără implicarea ministrului Infrastructurii, un astfel de proiect nu s-ar fi realizat. Contractul a fost aprobat de Comisia pentru Situații Excepționale”, a declarat Gligor. De asemenea, adjunctul Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, a menționat că costurile acestui proiect au fost ridicate în mod nejustificat, însă reacția din partea autorităților competente lipsește.

Parcarea de 100 de tiruri, construită pentru a facilita transportul internațional, rămâne goală. „Nu există niciun tir, deoarece drumul pe partea română nu este pregătit pentru astfel de vehicule. Costurile au fost umflate artificial pentru a spăla bani”, a adăugat Gligor.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu declara anaterior că toate cheltuielile sunt publice, „am publicat toate documenetele cu devizele de chletuieli”

Proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici și din cauza costurilor exorbitante, aproximativ 3,5 milioane de euro pe kilometru de drum, transformându-l în cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova. Această sumă ridică semne de întrebare serioase în privința eficienței utilizării fondurilor publice în contextul economic tensionat al țării.

#leova bumbata #Gligor #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.