Dezvăluiri! Gligor spune cum au fost spălați banii la construcția drumului Leova-Bumbăta: Cheltuieli aiurea

Proiectul drumului Leova-Bumbăta continuă să stârnească controverse, în contextul în care claritatea privind finalizarea lucrărilor rămâne absentă. Potrivit estimărilor, drumul a costat între 3 și 4 milioane de euro per km, un preț care îl plasează printre cele mai scumpe proiecte de infrastructură din Europa de Sud-Est.

Cu o valoare totală de 3,5 milioane de euro/km, incluzând și o parcare de 100 de tiruri, proiectul a fost justificat prin nevoia de a crește volumul de transport. Cu toate acestea, infrastructura de pe partea română rămâne insuficientă, făcând imposibilă utilizarea parcării și a drumului pentru transportul greu. Președintele Partidului Schimbărilor, Ștefan Gligor, a declarat într-o emisiune televizată de la Vocea Basarabiei, că banii publici au fost risipiți în mod iresponsabil, sugerând un posibil abuz de serviciu.

„Este un minim abuz de serviciu. Fără implicarea ministrului Infrastructurii, un astfel de proiect nu s-ar fi realizat. Contractul a fost aprobat de Comisia pentru Situații Excepționale”, a declarat Gligor. De asemenea, adjunctul Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, a menționat că costurile acestui proiect au fost ridicate în mod nejustificat, însă reacția din partea autorităților competente lipsește.

Parcarea de 100 de tiruri, construită pentru a facilita transportul internațional, rămâne goală. „Nu există niciun tir, deoarece drumul pe partea română nu este pregătit pentru astfel de vehicule. Costurile au fost umflate artificial pentru a spăla bani”, a adăugat Gligor.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu declara anaterior că toate cheltuielile sunt publice, „am publicat toate documenetele cu devizele de chletuieli”

Proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici și din cauza costurilor exorbitante, aproximativ 3,5 milioane de euro pe kilometru de drum, transformându-l în cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova. Această sumă ridică semne de întrebare serioase în privința eficienței utilizării fondurilor publice în contextul economic tensionat al țării.

#leova bumbata #Gligor #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.