Dezvăluiri! Gligor spune cum au fost spălați banii la construcția drumului Leova-Bumbăta: Cheltuieli aiurea

Proiectul drumului Leova-Bumbăta continuă să stârnească controverse, în contextul în care claritatea privind finalizarea lucrărilor rămâne absentă. Potrivit estimărilor, drumul a costat între 3 și 4 milioane de euro per km, un preț care îl plasează printre cele mai scumpe proiecte de infrastructură din Europa de Sud-Est.

Cu o valoare totală de 3,5 milioane de euro/km, incluzând și o parcare de 100 de tiruri, proiectul a fost justificat prin nevoia de a crește volumul de transport. Cu toate acestea, infrastructura de pe partea română rămâne insuficientă, făcând imposibilă utilizarea parcării și a drumului pentru transportul greu. Președintele Partidului Schimbărilor, Ștefan Gligor, a declarat într-o emisiune televizată de la Vocea Basarabiei, că banii publici au fost risipiți în mod iresponsabil, sugerând un posibil abuz de serviciu.

„Este un minim abuz de serviciu. Fără implicarea ministrului Infrastructurii, un astfel de proiect nu s-ar fi realizat. Contractul a fost aprobat de Comisia pentru Situații Excepționale”, a declarat Gligor. De asemenea, adjunctul Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, a menționat că costurile acestui proiect au fost ridicate în mod nejustificat, însă reacția din partea autorităților competente lipsește.

Parcarea de 100 de tiruri, construită pentru a facilita transportul internațional, rămâne goală. „Nu există niciun tir, deoarece drumul pe partea română nu este pregătit pentru astfel de vehicule. Costurile au fost umflate artificial pentru a spăla bani”, a adăugat Gligor.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu declara anaterior că toate cheltuielile sunt publice, „am publicat toate documenetele cu devizele de chletuieli”

Proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici și din cauza costurilor exorbitante, aproximativ 3,5 milioane de euro pe kilometru de drum, transformându-l în cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova. Această sumă ridică semne de întrebare serioase în privința eficienței utilizării fondurilor publice în contextul economic tensionat al țării.

#leova bumbata #Gligor #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.