Din ce câștigă Roman Burlaca bani și unde îi investește? De ce produsele marca BR costă atât de scump?

În cadrul unui interviu „Fără protocol” cu Dorin Galben, producătorul Roman Burlaca a declarat care sunt sursele sale de venit.

Sursele principalele de venit a lui Roman Burlaca sunt din producție video, spoturi comerciale, clipuri și hub-ul dezvoltat de acesta. De asemenea, Roman Burlaca preferă să investească banii săi în proiectele sale, decât într-o casă sau apartament.

„Eu stau cu chirie pentru că, consider că, la moment, banii respectivi (n.r. – banii ce pot fi investiți într-un apartament) pot fi investiți și au fost investiți mai cu cap, pentru ca ulterior ei să genereze niște bani. Nu-i ok să iei toți banii pe care îi ai și să cumperi un apartament.”

De asemenea, el a vorbit despre prețurile pentru un produs marca Roman Burlaca, el spune că prețul pentru serviciile sale sunt prețuri clasice, ceea ce costă scump este produsul, pentru că include mai multe servicii cum ar fi transport, locație, lumini, make-up, etc.

„La Burlaca tu investești mult în produsul tău. Pur și simplu Burlaca nu acceptă compromisul cu trei capiși hai să facem un clip.”

De asemenea, el a declarat că un onorariu pentru un regizor clasic pe piața din România este de 1.500 – 4000 de euro.

#onorariu #roman burlaca #surse de venit #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.