Alaiba s-a luat la „trântă” cu cămătarii: Abuzuri monstruoase pe piața de microcreditare. Oamenii vulnerabili

Pe piața împrumuturilor de consum, în special pe piața de „microcreditare” se comit abuzuri monstruoase și deseori suferă cei mai vulnerabili dintre cetățenii noștri, iar alături de ei și familiile lor. De aceea am decis să facem ordine aici. Să impunem unele norme clare. Vom vota cât de curând posibil legislația dată, pentru că problema nu trebuie amânată, susține deputatul PAS, Dumitru Alaiba.

Am observat mai multe comentarii despre necesitatea educației financiare. Sunt de acord. E o măsură necesară, de termen lung. Însă nu sunt de acord să nu avem alte soluții pentru oamenii care sunt atrași în plasă zi de zi de condiții înșelătoare. Oamenii trebuie protejați acum, nu trimiși la cursuri de educație financiară. Vorbim de oameni din cei mai vulnerabili, care cad pradă unei înșelăciuni. Refuz să punem doar pe ei responsabilitatea și să îi învinuim doar pe ei atunci când întâmpină dificultăți la rambursarea împrumutului”, a punctat deputatul.

În opinia lui, un împrumut este responsabilitatea ambelor părți. Cel ce oferă banii în împrumut, la fel, trebuie să se asigure că împrumutul său este în siguranță. O relație de împrumut este un parteneriat în care ambele părți câștigă. Acele instituții care nu văd în clienții săi parteneri, acele instituții care își văd interesul de afacere nu în a crește împreună cu clienții săi, ci în simpla preluare a proprietăților lor, nu fac afaceri de bună credință și trebuie să se reinventeze, sau să dispară.

Legea menită să facă ordine pe piața de microcreditare se referă la standardele minime de evaluare a bonității și cerințe privind costul total al creditului/împrumutului.

Companiile de microfinanțare au înregistrat un profit de 707 mil. de lei, de două ori mai mare în nouă luni ale anului 2021 față de perioada similară a anului precedent, arată datele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Două companii au strâns 40% din totalul profitului înregistrat de cele 136 de companii. Este vorba de Easy Credit – 149,3 mil. de lei cu 28% mai mult și Microinvest cu 119,5 mil. de lei cu 41,5% mai mult față de nouă luni ale anului 2020.

În top zece cu cel mai mare profit s-au clasat IuteCredit – 67,4 mil. de lei, Expres Lesing – 33 mil. de lei, Sebo – 30 mil. de lei, Primecapital – 24 mil. de lei, Mogo – 23,1 mil. de lei, Credirapid – 22,4 mil. de lei, MikroKapital – 21,8 mil. de lei și BT Leasing cu 21,7 mil. de lei.

Activitatea companiilor de microfinanțare este reglementată de Comisia Națională a Pieței Financiare. Companiile de microfinanţare de pe piaţa financiară moldovenească abundă de oferte de creditare, care par a fi una mai atrăgătoare decât alta. Aceste oferte îi ademenesc în special pe oamenii simpli, ajunşi la limita disperării, analfabeţi juridic, care semnează contracte fără ca să le citească. Moldovenii sunt ademeniţi să apeleze la companiile de microfinanţare pentru procedura simplificată de eliberare a creditelor, spre deosebire de băncile comerciale, care impun cerinţe pe care oamenii de rând nu le pot întruni, cum ar fi angajarea oficială în câmpul muncii. În consecinţă, moldoveni care au luat credite de la organizaţii de microfinanţare au ajuns să fie deposedaţi de bunuri, inclusiv de locuinţe, după aceea au fost puşi în situaţia să achite sume care depășesc de câteva ori suma împrumutată.

#legi #microcreditare #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Solicitarea companiei de stat Energocom de majorare a tarifului la gaz nu este determinată de devierile financiare acumulate, ci de scumpirea gazelor pe piețele internaționale. Explicațiile au fost oferite de directorul ANRE, Alexei Taran, care a precizat că devierile reprezintă doar „declanșatorul” ajustării tarifare, nu cauza principală a acesteia.

Declarațiile vin după ce directorul interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a afirmat că, în luna iulie, compania a constatat acumularea unor devieri negative de circa 106 milioane de lei.

Potrivit lui Taran, Republica Moldova a trecut printr-o situație mult mai dificilă în trecut, când devierile au ajuns la aproximativ 2,5 miliarde de lei, însă acestea au fost recuperate integral până la sfârșitul anului 2024.

„Anul 2025 l-am început cu devieri pozitive. Dacă ne uităm acum la devieri, suma de 100 de milioane poate părea nesemnificativă față de miliardele de atunci, dar orice deviere trebuie recuperată”, a declarat oficialul.

Șeful ANRE a subliniat că, în proiectul de tarif publicat de autoritate, impactul devierilor este de doar 39 de bani pentru un metru cub de gaze, în timp ce cea mai mare parte a majorării este generată de scumpirea gazului cumpărat de pe bursele internaționale.

„Necesitatea de a crește acum prețul reglementat nu vine de la devieri. Vine din necesitatea de a opri generarea de devieri în continuare”, a explicat Taran.

El a avertizat că amânarea ajustării tarifare ar duce la acumularea unor pierderi și mai mari. Potrivit calculelor ANRE, dacă în următoarele trei luni nu s-ar interveni, iar diferența dintre costul de achiziție și tariful actual ar rămâne de aproximativ 5 lei pe metrul cub, devierile ar putea crește de la 100 de milioane la circa 300 de milioane de lei.

„Dacă nu intervenim acum, acești 50 de milioane de metri cubi programați pentru consum în următoarele luni, înmulțiți cu diferența de circa 5 lei, mai adaugă aproximativ 250 de milioane de lei la devieri”, a spus Taran.

În opinia sa, intervenția imediată permite repartizarea impactului asupra unui volum mai mare de gaze consumate până la sfârșitul anului, reducând astfel efectul asupra facturii finale.

„Devierile sunt doar declanșatorul venirii cu cererea. Marea parte din creștere vine din creșterea prețului pe bursă, adică din costul de achiziție al gazului”, a conchis directorul ANRE.

ANRE propune majorarea tarifului pentru consumatorii casnici la 20,30 lei/metru cub, cu TVA, față de 20,93 lei/metru cub solicitați de Energocom. Potrivit explicațiilor autorității, doar 39 de bani din noul tarif sunt legați de recuperarea devierilor, în timp ce restul majorării reflectă creșterea costului gazelor achiziționate de pe piețele internaționale.