Alaiba s-a luat la „trântă” cu cămătarii: Abuzuri monstruoase pe piața de microcreditare. Oamenii vulnerabili - pradă

Pe piața împrumuturilor de consum, în special pe piața de „microcreditare” se comit abuzuri monstruoase și deseori suferă cei mai vulnerabili dintre cetățenii noștri, iar alături de ei și familiile lor. De aceea am decis să facem ordine aici. Să impunem unele norme clare. Vom vota cât de curând posibil legislația dată, pentru că problema nu trebuie amânată, susține deputatul PAS, Dumitru Alaiba.

Am observat mai multe comentarii despre necesitatea educației financiare. Sunt de acord. E o măsură necesară, de termen lung. Însă nu sunt de acord să nu avem alte soluții pentru oamenii care sunt atrași în plasă zi de zi de condiții înșelătoare. Oamenii trebuie protejați acum, nu trimiși la cursuri de educație financiară. Vorbim de oameni din cei mai vulnerabili, care cad pradă unei înșelăciuni. Refuz să punem doar pe ei responsabilitatea și să îi învinuim doar pe ei atunci când întâmpină dificultăți la rambursarea împrumutului”, a punctat deputatul.

În opinia lui, un împrumut este responsabilitatea ambelor părți. Cel ce oferă banii în împrumut, la fel, trebuie să se asigure că împrumutul său este în siguranță. O relație de împrumut este un parteneriat în care ambele părți câștigă. Acele instituții care nu văd în clienții săi parteneri, acele instituții care își văd interesul de afacere nu în a crește împreună cu clienții săi, ci în simpla preluare a proprietăților lor, nu fac afaceri de bună credință și trebuie să se reinventeze, sau să dispară.

Legea menită să facă ordine pe piața de microcreditare se referă la standardele minime de evaluare a bonității și cerințe privind costul total al creditului/împrumutului.

Companiile de microfinanțare au înregistrat un profit de 707 mil. de lei, de două ori mai mare în nouă luni ale anului 2021 față de perioada similară a anului precedent, arată datele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Două companii au strâns 40% din totalul profitului înregistrat de cele 136 de companii. Este vorba de Easy Credit – 149,3 mil. de lei cu 28% mai mult și Microinvest cu 119,5 mil. de lei cu 41,5% mai mult față de nouă luni ale anului 2020.

În top zece cu cel mai mare profit s-au clasat IuteCredit – 67,4 mil. de lei, Expres Lesing – 33 mil. de lei, Sebo – 30 mil. de lei, Primecapital – 24 mil. de lei, Mogo – 23,1 mil. de lei, Credirapid – 22,4 mil. de lei, MikroKapital – 21,8 mil. de lei și BT Leasing cu 21,7 mil. de lei.

Activitatea companiilor de microfinanțare este reglementată de Comisia Națională a Pieței Financiare. Companiile de microfinanţare de pe piaţa financiară moldovenească abundă de oferte de creditare, care par a fi una mai atrăgătoare decât alta. Aceste oferte îi ademenesc în special pe oamenii simpli, ajunşi la limita disperării, analfabeţi juridic, care semnează contracte fără ca să le citească. Moldovenii sunt ademeniţi să apeleze la companiile de microfinanţare pentru procedura simplificată de eliberare a creditelor, spre deosebire de băncile comerciale, care impun cerinţe pe care oamenii de rând nu le pot întruni, cum ar fi angajarea oficială în câmpul muncii. În consecinţă, moldoveni care au luat credite de la organizaţii de microfinanţare au ajuns să fie deposedaţi de bunuri, inclusiv de locuinţe, după aceea au fost puşi în situaţia să achite sume care depășesc de câteva ori suma împrumutată.

#legi #microcreditare #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a adoptat un nou set de măsuri pentru reducerea birocrației în sectorul economic. Un proiect care propune modificarea unor acte normative privind controlul activității întreprinzătorilor în Republica Moldova a fost aprobat în lectura a doua de către 57 de deputați.

Aceste modificări legislative au ca scop crearea unui sistem de control mai eficient și previzibil, reducerea povară controlului și a sancțiunilor inechitabile, precum și stimularea investițiilor. Potrivit autorităților, noile reglementări vor duce la o scădere a timpului necesar pentru procedurile de control cu cel puțin 56,7 mii de ore pe an și la economii de aproape 70 de milioane de lei pe an, prin reducerea numărului de sancțiuni și a potențialelor abuzuri din partea organelor de control.

Proiectul prevede că antreprenorii vor avea dreptul să conteste deciziile de control în instanță. De asemenea, sunt introduse sancțiuni pentru abuzurile inspectorilor, iar supravegherea internă a autorităților de control va fi îmbunătățită. Se va face o distincție clară între „recomandări” și „indicații” oferite de inspectori, iar planurile de control vor fi unificate, luând în considerare diferitele tipuri de agenți economici și riscuri.

Anterior, ministrul Economiei, declara că acum jumătate de an erau 20 de mii de inspectori din diferite instituții de stat la un număr de 50 de mii de companii.