Din lumea lui Bachus! Europenilor nu le mai plac vinurile moldovenești. Exporturile s-au redus cu 14%

Exporturile de vin ale Republicii Moldova au constituit 31,6 milioane de dolari, cu 28,4% mai mult în trimestrul unu al anului 2023 față de perioada similară a anului precedent, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Exporturile de vin au fost mai mici cu 12% în trimestrul unul față de trimestrul patru când au însumat 36 de milioane de dolari.

În topul exportatorilor Ucraina s-a situat pe primul loc cu o creștere de circa 6,5 ori, urcând la 9,40 milioane de dolari, comparativ cu 1,44 milioane de dolari în trimestrul I 2022.

Cu o cotă de 17,6% din totalul exporturilor, Ucraina a devenit principala piaţă de desfacere pentru alcoolul moldovenesc, detronând Belarus şi România, care ocupă locurile doi şi trei, cu cote de 17,1% şi, respectiv, 14,5%. Pe locul patru în topul pieţelor de desfacere a urcat Georgia, unde au fost exportate băuturi alcoolice de 3,23 milioane de dolari.

Rusia se află abia pe locul opt în clasamentul pieţelor de desfacere cu o cotă de 3,4%, practic la acelaşi nivel cu Serbia şi Statele Unite.

În trimestrul I 2023, exportul total de alcool etilic și băuturi alcoolice a crescut cu 26,8% și a constituit 53,47 milioane de dolari, datorită majorării, de 2,8 ori, a exporturilor către CSI, ca urmare a creșterii livrărilor către Ucraina până la 9,40 milioane de dolari, comparativ 1,44 milioane de doalri, în trimestrul I 2022, și către Belarus – până la 9,16 milioane de dolari, față de 4,57 milioane de dolari. Exporturile către alte țări au crescut cu 5,3% la sută, iar către UE s-au diminuat cu 13,9%.

În anul 2022 exporturile de vin au însumat 124 de milioane de dolari, iar în 2021 – 138,7 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#vin #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) avertizează publicul cu privire la o nouă schemă de fraudă care circulă rapid pe aplicații de mesagerie precum WhatsApp și Telegram și este promovată intens pe rețelele de socializare.

Potrivit instituției, escrocheria funcționează prin crearea unor grupuri false de „investiții”, unde activitatea este simulată cu ajutorul roboților și al conturilor false. Așa-ziși „experți” promit câștiguri rapide din tranzacții, inclusiv în criptomonede, și îi conving pe utilizatori să atragă alți membri în schimbul unor „recompense”.

Victimele sunt îndemnate să transfere bani în „conturi de tranzacționare” fictive, unde le sunt afișate profituri false pentru a câștiga încredere. În momentul în care încearcă să-și retragă fondurile, li se cer taxe inventate. „Profiturile afișate sunt doar iluzorii, concepute pentru a stimula investiții mai mari”, avertizează CNPF.

Modelul utilizat seamănă cu o schemă piramidală clasică, unde remunerațiile participanților provin din contribuțiile noilor recruți și nu din activități economice reale. Astfel de structuri sunt nesustenabile și conduc inevitabil la pierderi pentru majoritatea investitorilor.

Un aspect îngrijorător este implicarea tot mai frecventă a adolescenților, care sunt ademeniți cu promisiuni de câștiguri rapide și recompense. CNPF atrage atenția asupra necesității unei educații financiare mai solide în rândul tinerilor și a unei supravegheri atente din partea părinților.

Pentru protecția cetățenilor, instituția recomandă:

verificarea autorizațiilor firmelor de investiții,

evitarea transmiterii de date personale sau financiare prin aplicații de mesagerie,

prudență maximă față de promisiunile de câștiguri rapide și ușoare,

sesizarea imediată a CNPF și blocarea contactelor suspecte.Autoritatea subliniază că orice implicare în astfel de scheme poate duce la pierderi financiare serioase și îndeamnă cetățenii să nu se lase atrași de oferte care par „prea bune pentru a fi adevărate”.

#telegram #escrocherie #CNPF