Directorul OMS acuză statele bogate de „lăcomie” în privința vaccinurilor anti-COVID

După o creștere bruscă a numărului de cazuri de Covid din SUA și pe fondul temerilor legate de o creștere a variantei Delta, Pfizer a anunțat, luni, că a solicitat autorizația federală pentru a treia doză de vaccin Covid-19, care să fie administrată ca injecție de rapel.

Cu toate acestea, oficialii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) au insistat că nu există suficiente dovezi care să arate că este necesară a treia doză și au declarat că Pfizer ar trebui să se concentreze, în schimb, pe îmbunătățirea accesului la vaccinuri în întreaga lume, potrivit The Guardian.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că lipsa de egalitate în materie de vaccinuri a fost determinată de „lăcomie”.

„Facem alegeri conștiente în acest moment pentru a nu-i proteja pe cei care au nevoie”, a spus el, adăugând că persoanele care nu au primit încă o singură doză ar trebui să aibă prioritate și făcând apel la Pfizer și Moderna să „facă tot posibilul pentru a aproviziona Covax, Africa Vaccine Acquisition Task Team și țările cu venituri mici și medii”.

Peste 3,41 miliarde de doze administrate în 180 de țări

În SUA, cazurile confirmate au crescut cu 47%, ajungând la 136.351 în săptămâna de duminică, cea mai mare creștere săptămânală din aprilie 2020, potrivit datelor compilate de Universitatea Johns Hopkins și Bloomberg. Bilanțul victimelor a fost de 1.629 de morți.

Dr. Michael Ryan, șeful pentru situații de urgență al OMS, a sugerat că, dacă țările bogate decid să administreze vaccinuri de rapel în loc să le doneze țărilor în curs de dezvoltare, „vom privi înapoi cu furie și cred că vom privi înapoi cu rușine”.

În timp ce producătorii de vaccinuri au fost de acord să furnizeze cantități limitate pentru inițiativa Covax condusă parțial de OMS, accesul global rămâne foarte dezechilibrat, națiunile occidentale bogate luând marea majoritate a vaccinurilor, chiar dacă ratele de absorbție scad și varianta Delta se răspândește.

Peste 3,41 miliarde de doze au fost administrate în 180 de țări, potrivit datelor colectate de Bloomberg, iar în SUA au fost administrate 334 de milioane de doze.

#lacomie #statele bogate #OMS #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat