Discuții de rang înalt privind instituirea unor măsuri DURE de siguranță antiepidemice

Președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, l-a convocat într-o ședință astăzi de dimineață pe prim-ministrul interimar, Aureliu Ciocoi, căruia i-a spus să nu de-a curs inițiativei Maiei Sandu, de a veni cu inițiativa către Legislativ, pentru a institui din nou stare de urgență în întreaga țară.

„În cadrul unei ședințe cu Prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi am discutat, în dimineața zilei de astăzi, situația epidemiologică și economică în țară. Am făcut un schimb de opinii privind măsurile care se impun în situația critică creată atât în domeniul sanitar, cât și în cel economic și social. Am discutat eventualitatea asumării și instituirii unor restricții mai dure în măsură să limiteze răspândirea rapidă a virusului și să atenueze impactul pandemiei asupra mediului de afaceri și economiei naționale în ansamblu, fără instituirea lockdown-ului”, a spus Greceanîi.

Amintim că, sâmbătă seara, 13 martie, președinta țării, Maia Sandu, a anunțat că, după ședința Consiliului Suprem de Securitate, s-a luat decizia de a recomanda Guvernului să propună Parlamentului instituirea stării de urgență pentru două săptămâni.

Socialiștii împreună cu partenerii din coaliția majoritară parlamentară s-au pronunțat împotriva acestei inițiative.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.