Discuții de rang înalt privind instituirea unor măsuri DURE de siguranță antiepidemice

Președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, l-a convocat într-o ședință astăzi de dimineață pe prim-ministrul interimar, Aureliu Ciocoi, căruia i-a spus să nu de-a curs inițiativei Maiei Sandu, de a veni cu inițiativa către Legislativ, pentru a institui din nou stare de urgență în întreaga țară.

„În cadrul unei ședințe cu Prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi am discutat, în dimineața zilei de astăzi, situația epidemiologică și economică în țară. Am făcut un schimb de opinii privind măsurile care se impun în situația critică creată atât în domeniul sanitar, cât și în cel economic și social. Am discutat eventualitatea asumării și instituirii unor restricții mai dure în măsură să limiteze răspândirea rapidă a virusului și să atenueze impactul pandemiei asupra mediului de afaceri și economiei naționale în ansamblu, fără instituirea lockdown-ului”, a spus Greceanîi.

Amintim că, sâmbătă seara, 13 martie, președinta țării, Maia Sandu, a anunțat că, după ședința Consiliului Suprem de Securitate, s-a luat decizia de a recomanda Guvernului să propună Parlamentului instituirea stării de urgență pentru două săptămâni.

Socialiștii împreună cu partenerii din coaliția majoritară parlamentară s-au pronunțat împotriva acestei inițiative.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de produse petroliere ale Rusiei au scăzut în octombrie la cel mai redus nivel din ianuarie 2022, potrivit datelor publicate de agenția Bloomberg, care citează compania de analiză energetică Vortexa Ltd.. În primele 26 de zile ale lunii, volumul mediu zilnic de export a fost de 1,89 milioane de barili, marcând astfel un minim istoric de la declanșarea invaziei în Ucraina.

Potrivit Bloomberg, scăderea exporturilor a venit pe fondul reducerii masive a volumelor de procesare a țițeiului în rafinăriile rusești, care au coborât la 4,86 milioane barili pe zi – cu aproape 10% mai puțin decât în iulie și la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani.
De la începutul lunii august, forțele ucrainene au lovit 22 de rafinării, scoțând din funcțiune parțial sau complet mai multe instalații cheie ale industriei petroliere ruse.

Cel mai mare impact asupra exporturilor l-a avut reducerea livrărilor de țiței și păcură din porturile baltice, în special după atacurile asupra hubului de export Ust-Luga, responsabil pentru peste 60% din exporturile maritime de petrol și produse petroliere ale Rusiei.
Condițiile meteorologice nefavorabile din regiune au agravat situația, deși exportul de motorină a înregistrat un mic avans.

Noua rundă de sancțiuni occidentale, care vizează direct Rosneft și Lukoil, a adăugat incertitudine în piață, obligând traderii să caute rute alternative de plată și să-și ajusteze graficul livrărilor înainte de intrarea în vigoare a noilor restricții americane pe 21 noiembrie.

În timp ce exportul de motorină rămâne relativ stabil datorită piețelor apropiate (Turcia și Africa), livrările de țiței și păcură — care implică rute maritime mai lungi către Asia — sunt mult mai vulnerabile la întârzieri și controale suplimentare.

Motorină și gazoil: +2%, până la 740.000 barili/zi (creștere datorată exporturilor prin Marea Neagră). Țiței: –3%, până la 317.000 barili/zi, păcură: –10%, până la 710.000 barili/zi (minimul ultimelor trei luni), materii prime pentru rafinării: +6%, până la 70.000 barili/zi, benzină și componente de amestec: ~13.000 barili/zi, combustibil de aviație: +44.000 barili/zi

Bloomberg notează că, pe fondul atacurilor și sancțiunilor, Agenția Internațională pentru Energie (IEA) estimează că activitatea de rafinare din Rusia va rămâne redusă cel puțin până la jumătatea anului 2026.

Între timp, în Rusia a fost raportat un deficit de benzină în 57 de regiuni, ceea ce a determinat autoritățile să interzică temporar exportul de carburanți, să cumpere motorină din Belarus și să importe combustibil din China și alte țări asiatice.

Prăbușirea exporturilor marchează una dintre cele mai severe lovituri economice pentru Rusia de la începutul războiului, evidențiind vulnerabilitatea sectorului energetic – principala sursă de venit a regimului de la Moscova.