DISINFO.MD Mituri, embargouri și manipulare. Cum folosește Rusia „șantajul economic”

De-a lungul ultimelor două decenii, Federația Rusă a utilizat șantajul economic ca unealtă principală pentru a-și impune interesele geopolitice în Republica Moldova. Fie că a fost vorba de embargouri selective, restricții comerciale sau amenințări energetice, Moscova a urmărit constant să descurajeze orice apropiere a Chișinăului de Uniunea Europeană și să mențină Republica Moldova într-o stare de dependență și vulnerabilitate. Aceste acțiuni nu au fost simple decizii comerciale, ci forme deliberate de presiune politică menite să forțeze țara să rămână în orbita influenței ruse. În acest articol, au fost demontate principalele mituri distribuite de propaganda Kremlinului și analizate, cu date concrete, încercările Rusiei de a constrânge Moldova să renunțe la propriul său parcurs suveran, scrie disinfo.md.

Mitul 1: Rusia doar își protejează piața, Republica Moldova s-a autoexclus

Adevărul: Primele embargouri impuse Republicii Moldova de către Federația Rusă nu au avut la bază probleme reale de calitate, ci decizii politice. În 2006, interzicerea vinurilor moldovenești a coincis cu tensiuni politice generate de apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. Argumentul oficial a fost „siguranța alimentară”, dar nu a fost susținut de nicio dovadă publică transparentă, iar exporturile s-au reluat abia după schimbări politice interne favorabile Moscovei.

Mitul 2: Moldova a pierdut piața rusă din cauza politicilor pro-europene, deci și-a creat singură criza

Adevărul: Federația Rusă a folosit frecvent pârghii economice pentru a penaliza opțiuni politice suverane. Embargourile aplicate în 2013, 2014 și din nou în 2022 au urmat pașii semnării Acordului de Asociere cu UE și alinierii la sancțiunile internaționale după invazia Ucrainei. Nu este vorba despre o „pedeapsă economică firească”, ci despre o reacție disproporționată cu scop politic clar: intimidarea și controlul.

Exporturile către Rusia au scăzut de la peste 1 miliard USD, la doar 144 milioane USD în 2023 – cel mai mic nivel din istorie. În același timp, exporturile către UE au crescut constant.
Sursa: Biroul Național de Statistică

Mitul 3: Republica Moldova nu poate supraviețui economic fără Rusia

Adevărul: Exporturile spre Rusia au scăzut drastic – de la peste 1 miliard USD în anii 2000 la 144 milioane USD în 2023. În schimb, UE a devenit principala piață de desfacere. Diversificarea partenerilor economici a fost o strategie de supraviețuire, nu un moft geopolitic. După 2014, Republica Moldova a obținut acces la piața UE, iar România a devenit principalul partener comercial. În 2022, peste 60% din exporturile moldovenești au mers către UE. Sprijinul financiar, asistența tehnică și investițiile europene au compensat pierderile generate de restricțiile rusești.

Potrivit disinfo.md, Rusia nu a oferit un parteneriat echitabil, ci a folosit comerțul ca pârghie de constrângere. Pentru Republica Moldova, înțelegerea clară a modului în care Rusia a folosit economia ca instrument de presiune este esențială pentru formularea unor politici publice realiste și pentru consolidarea rezilienței naționale.

Diversificarea piețelor de export, investițiile în securitate energetică și întărirea parteneriatelor strategice cu Uniunea Europeană nu sunt doar opțiuni politice, ci măsuri necesare pentru protejarea independenței economice și suveranității.

#santaj economic #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pentru prima dată în istoria pieței auto din Republica Moldova, mașinile produse în China au devenit cele mai populare automobile noi și ocupă o cotă de piață 26.1% din totalul importurilor de vehicule noi în anul 2025. Statisticile oficiale dezvăluie o creștere explozivă și o schimbare majoră de preferințe, notează autoblog.md.

Pentru o comparație, în 2024 cota Chinei era de doar 15.1%, iar în 2023 abia depășea 7%. Evoluția este și mai spectaculoasă dacă privim în perspectivă istorică – în 2023 niciun brand chinezesc nu figura în top 15 cele mai vândute mărci în Moldova, în timp ce în 2025 abia patru mărci chinezești au intrat în clasamentul preferințelor.

Pe locul doi în 2025 s-au situat mașinile japoneze, care au convins 25.4% din cumpărători, urmate de cele germane cu o cotă de numai 10.4%. Modelele coreene au atras 9.8% din clienți, iar cele asamblate în România au avut 7.2%.

Creșterea Chinei nu este doar numerică – ea reflectă o schimbare profundă de comportament: consumatorii moldoveni au început să aprecieze tot mai mult raportul calitate-preț, autonomia mare a modelelor electrice și hibride, dotările generoase și garanțiile extinse oferite de branduri precum BYD, Geely, Jetour, Zeekr, Denza, IM, AVATR, Xiaomi și altele.

Pentru prima dată s-au depășit 13.000 de mașini noi înmatriculate într-un singur an. Această cifră demonstrează o piață auto în plină expansiune, susținută de cererea tot mai mare pentru vehicule eficiente energetic și accesibile financiar. Detalii despre acest record istoric vor fi prezentate într-un material video separat, în curând.

Creșterea spectaculoasă a mașinilor chinezești nu este întâmplătoare. În ultimii doi ani, brandurile din China au investit masiv în tehnologii (baterii LFP, platforme, sisteme multimedia), au îmbunătățit calitatea finisajelor și au extins rețelele de service și garanții oficiale în Europa și țările vecine. În Moldova, importurile neoficiale masive din 2024–2025 au creat cerere, iar intrarea oficială a mai multor mărci în 2025 a consolidat încrederea consumatorilor.