DISINFO.MD Mituri, embargouri și manipulare. Cum folosește Rusia „șantajul economic”

De-a lungul ultimelor două decenii, Federația Rusă a utilizat șantajul economic ca unealtă principală pentru a-și impune interesele geopolitice în Republica Moldova. Fie că a fost vorba de embargouri selective, restricții comerciale sau amenințări energetice, Moscova a urmărit constant să descurajeze orice apropiere a Chișinăului de Uniunea Europeană și să mențină Republica Moldova într-o stare de dependență și vulnerabilitate. Aceste acțiuni nu au fost simple decizii comerciale, ci forme deliberate de presiune politică menite să forțeze țara să rămână în orbita influenței ruse. În acest articol, au fost demontate principalele mituri distribuite de propaganda Kremlinului și analizate, cu date concrete, încercările Rusiei de a constrânge Moldova să renunțe la propriul său parcurs suveran, scrie disinfo.md.

Mitul 1: Rusia doar își protejează piața, Republica Moldova s-a autoexclus

Adevărul: Primele embargouri impuse Republicii Moldova de către Federația Rusă nu au avut la bază probleme reale de calitate, ci decizii politice. În 2006, interzicerea vinurilor moldovenești a coincis cu tensiuni politice generate de apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. Argumentul oficial a fost „siguranța alimentară”, dar nu a fost susținut de nicio dovadă publică transparentă, iar exporturile s-au reluat abia după schimbări politice interne favorabile Moscovei.

Mitul 2: Moldova a pierdut piața rusă din cauza politicilor pro-europene, deci și-a creat singură criza

Adevărul: Federația Rusă a folosit frecvent pârghii economice pentru a penaliza opțiuni politice suverane. Embargourile aplicate în 2013, 2014 și din nou în 2022 au urmat pașii semnării Acordului de Asociere cu UE și alinierii la sancțiunile internaționale după invazia Ucrainei. Nu este vorba despre o „pedeapsă economică firească”, ci despre o reacție disproporționată cu scop politic clar: intimidarea și controlul.

Exporturile către Rusia au scăzut de la peste 1 miliard USD, la doar 144 milioane USD în 2023 – cel mai mic nivel din istorie. În același timp, exporturile către UE au crescut constant.
Sursa: Biroul Național de Statistică

Mitul 3: Republica Moldova nu poate supraviețui economic fără Rusia

Adevărul: Exporturile spre Rusia au scăzut drastic – de la peste 1 miliard USD în anii 2000 la 144 milioane USD în 2023. În schimb, UE a devenit principala piață de desfacere. Diversificarea partenerilor economici a fost o strategie de supraviețuire, nu un moft geopolitic. După 2014, Republica Moldova a obținut acces la piața UE, iar România a devenit principalul partener comercial. În 2022, peste 60% din exporturile moldovenești au mers către UE. Sprijinul financiar, asistența tehnică și investițiile europene au compensat pierderile generate de restricțiile rusești.

Potrivit disinfo.md, Rusia nu a oferit un parteneriat echitabil, ci a folosit comerțul ca pârghie de constrângere. Pentru Republica Moldova, înțelegerea clară a modului în care Rusia a folosit economia ca instrument de presiune este esențială pentru formularea unor politici publice realiste și pentru consolidarea rezilienței naționale.

Diversificarea piețelor de export, investițiile în securitate energetică și întărirea parteneriatelor strategice cu Uniunea Europeană nu sunt doar opțiuni politice, ci măsuri necesare pentru protejarea independenței economice și suveranității.

#santaj economic #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, Nota de poziție privind proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2025 („Bugetul Plus”) și corelarea acestuia cu Planul de creștere economică a Republicii Moldova, susținut financiar de Uniunea Europeană.

Documentul analizează implicațiile proiectului asupra dezvoltării economice și bunei guvernanțe, evidențiind mai multe deficiențe care au generat reacții critice în rândul societății civile. Printre principalele probleme semnalate se numără lipsa de transparență în procesul decizional, incoerența unor măsuri bugetare cu obiectivele Planului de creștere economică, riscurile de limitare a autonomiei locale și posibilele derapaje către practici de clientelism politic în alocarea fondurilor.

„Modul în care a fost aprobat proiectul, precum și prevederile lui, au provocat reacții critice în societate sub mai multe aspecte: nerespectarea rigorilor de transparență în procesul decizional la promovarea proiectului, incoerența unor măsuri prevăzute cu filozofia Planului de creștere economică pentru Republica Moldova, limitarea autonomiei locale și crearea premiselor pentru clientelism politic”, a declarat Marina Soloviova, directoare a programului „Politici economice” și autoarea notei de poziție.

Pe lângă aspectele criticate, Expert-Grup propune în document o serie de recomandări, printre care: asigurarea transparenței în procesul bugetar, alinierea măsurilor propuse cu obiectivele Planului de creștere economică, garantarea autonomiei locale, pluralismului și participării tuturor părților implicate, precum și evitarea utilizării sprijinului financiar din partea UE pentru proiecte neproductive, cu caracter populist. Totodată, accentuează necesitatea orientării investițiilor către domenii care susțin tranziția economică spre un model bazat pe competitivitate și valoare adăugată.

„Noi din start am accentuat importanța strategică a Planului de creștere a Moldovei oferit cu generozitate de către Uniunea Europeană, însă pentru a avea impact real asupra accelerării dezvoltării economice a țării aceste resurse trebuie alocate în baza principiilor de bună guvernanță (transparență, consultări publice, depolitizarea fluxurilor financiare și lipsa conflictelor de interese). Guvernarea nu trebuie să uite și de faptul că resursele UE trebuie investite în activități care generează valoare adăugată, pentru a crește capacitatea economiei naționale de a întoarce în timp aceste împrumuturi. Programul „Buget Plus” nu se încadrează în aceste principii. Noi vedem multiple riscuri de utilizare irațională și politizată a acestor resurse, lucru, evident, inacceptabil. Vom monitoriza cu atenție și în continuare cum guvernarea va gestiona banii din Planul de creștere a Moldovei, a subliniat Adrian Lupușor, directorul executiv al Expert-Grup.

Prin nota de poziție lansată astăzi, Expert-Grup reiterează importanța consolidării unui cadru bugetar transparent, participativ și orientat spre tranziția către un model economic bazat pe valoare adăugată înaltă.

Nota de poziție completă, disponibilă în limba română și engleză, poate fi consultată pe următorul link: euromonitor.md.

#Bugetul Plus #nota de pozitie #Expert-Grup