Disponibilitatea stațiilor de încărcare a automobilelor electrice variază considerabil de la țară la țară

Uniunea Europeană este încă departe de a atinge ţinta din Pactul verde de un milion de puncte de încărcare a automobilelor electrice până în 2025 şi nu dispune de o foaie de parcurs strategică globală pentru electromobilitate, arată un raport publicat marţi de Curtea de Conturi Europeană (ECA), transmite Reuters.

Chiar dacă au fost înregistrate anumite succes, cum ar fi promovarea unui standard comun al UE privind prizele de alimentare pentru încărcarea vehiculelor electrice şi îmbunătăţirea accesului la diferite reţele de încărcare, continuă să existe obstacole care afectează circulaţia vehiculelor electrice pe teritoriul UE. Curtea a constatat că disponibilitatea staţiilor de încărcare publice variază considerabil de la o ţară la alta, că sistemele de plată nu sunt armonizate şi că lipsesc informaţii în timp real pentru utilizatori, scrie AGERPRES.

În 2020, deşi per ansamblu s-a înregistrat o scădere a numărului de înmatriculări de autoturisme noi, ca urmare a pandemiei de COVID-19, cota de piaţă a vehiculelor electrice şi a celor hibride reîncărcabile a crescut semnificativ. Reţelele de încărcare nu se dezvoltă însă în acelaşi ritm.

„Anul trecut, unul din zece autoturisme vândute în UE a fost un vehicul electric cu sursă de alimentare externă, dar infrastructura de încărcare nu este accesibilă în aceeaşi măsură peste tot în UE. Comisia ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a sprijini o reţea care să acopere întreaga UE şi pentru a se asigura că fondurile sunt direcţionate acolo unde este cea mai mare nevoie de ele”, a declarat Ladislav Balko, membrul Curţii de Conturi Europene responsabil de raport.

În baza Pactului verde european anunţat în decembrie 2019, UE urmăreşte în prezent să reducă cu 90%, până în 2050, emisiile de gaze cu efect de seră generate de transporturi, comparativ cu nivelurile din 1990. Transporturile generează aproximativ un sfert din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE, în principal (72%) prin intermediul transportului rutier.

Numărul de staţii de încărcare în cele 27 de state membre ale UE şi Marea Britanie a crescut cu aproximativ 36.000 pe an de la aproximativ 34.000 în 2014 ajungând în luna septembrie 2020 până la 250.000.

Potrivit ECA, există riscul ca obiectivul privind un milion de puncte de încărcare a automobilelor electrice până în 2025 să fie ratat dacă procesul de instalare continuă în ritmul actual. Pentru a recupera decalajul ar fi nevoie de 150.000 de noi puncte de încărcare în fiecare an, adică aproape 3.000 în fiecare săptămână.

Potrivit Curţii, nu s-a realizat o analiză cuprinzătoare a deficitului de infrastructură pentru a se identifica de câte staţii de încărcare accesibile publicului era nevoie, unde ar trebui amplasate acestea şi categoria de putere pe care ar trebui să o furnizeze. Fondurile puse la dispoziţie prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei nu au fost întotdeauna direcţionate acolo unde era cea mai mare nevoie de ele şi nu existau ţinte clare şi coerente şi nici cerinţe minime consecvente în materie de infrastructură la nivelul de ansamblu al UE. De asemenea, existenţa mai multor sisteme diferite de plată şi de informaţii complică experienţa utilizatorului. De exemplu, există puţine informaţii coordonate între diferitele reţele privind disponibilitatea în timp real, datele privind încărcarea şi detaliile de plată.

#automobile elctrice #statii de incarcare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla rusă a devenit în 2025 cea mai puternică valută din lume, apreciindu-se cu aproximativ 45% față de dolarul american și fiind tranzacționată în jurul nivelului de 78 de ruble pentru un dolar, potrivit datelor Bloomberg. Este cel mai mare avans anual al monedei ruse din cel puțin 1994.

Evoluția are loc în pofida războiului în Ucraina, scăderii prețurilor la petrol și a noilor sancțiuni impuse de Statele Unite și Uniunea Europeană. Un rol important l-au avut cererea redusă de valută străină pe piața internă, ca urmare a sancțiunilor, dar și politica monetară strictă a Băncii Centrale a Rusiei, care a menținut dobânzile la niveluri foarte ridicate, stimulând economisirea în ruble.

Totodată, banca centrală și Ministerul Finanțelor au intervenit pe piață prin vânzări de valută și aur din Fondul Național de Bunăstare, pentru a compensa diminuarea veniturilor din energie. Chiar dacă în primele 11 luni ale anului veniturile din petrol și gaze au scăzut cu peste 20%, rubla se numără printre cele mai performante active globale în 2025.

Pe de altă parte, o rublă puternică pune presiune pe exportatori și asupra bugetului de stat, iar economiștii avertizează că această situație ar putea frâna creșterea economică. Banca Centrală a Rusiei estimează pentru acest an un avans al economiei de doar 0,5–1%, față de peste 4% înregistrat în 2024.