Disponibilitatea stațiilor de încărcare a automobilelor electrice variază considerabil de la țară la țară

Uniunea Europeană este încă departe de a atinge ţinta din Pactul verde de un milion de puncte de încărcare a automobilelor electrice până în 2025 şi nu dispune de o foaie de parcurs strategică globală pentru electromobilitate, arată un raport publicat marţi de Curtea de Conturi Europeană (ECA), transmite Reuters.

Chiar dacă au fost înregistrate anumite succes, cum ar fi promovarea unui standard comun al UE privind prizele de alimentare pentru încărcarea vehiculelor electrice şi îmbunătăţirea accesului la diferite reţele de încărcare, continuă să existe obstacole care afectează circulaţia vehiculelor electrice pe teritoriul UE. Curtea a constatat că disponibilitatea staţiilor de încărcare publice variază considerabil de la o ţară la alta, că sistemele de plată nu sunt armonizate şi că lipsesc informaţii în timp real pentru utilizatori, scrie AGERPRES.

În 2020, deşi per ansamblu s-a înregistrat o scădere a numărului de înmatriculări de autoturisme noi, ca urmare a pandemiei de COVID-19, cota de piaţă a vehiculelor electrice şi a celor hibride reîncărcabile a crescut semnificativ. Reţelele de încărcare nu se dezvoltă însă în acelaşi ritm.

„Anul trecut, unul din zece autoturisme vândute în UE a fost un vehicul electric cu sursă de alimentare externă, dar infrastructura de încărcare nu este accesibilă în aceeaşi măsură peste tot în UE. Comisia ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a sprijini o reţea care să acopere întreaga UE şi pentru a se asigura că fondurile sunt direcţionate acolo unde este cea mai mare nevoie de ele”, a declarat Ladislav Balko, membrul Curţii de Conturi Europene responsabil de raport.

În baza Pactului verde european anunţat în decembrie 2019, UE urmăreşte în prezent să reducă cu 90%, până în 2050, emisiile de gaze cu efect de seră generate de transporturi, comparativ cu nivelurile din 1990. Transporturile generează aproximativ un sfert din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE, în principal (72%) prin intermediul transportului rutier.

Numărul de staţii de încărcare în cele 27 de state membre ale UE şi Marea Britanie a crescut cu aproximativ 36.000 pe an de la aproximativ 34.000 în 2014 ajungând în luna septembrie 2020 până la 250.000.

Potrivit ECA, există riscul ca obiectivul privind un milion de puncte de încărcare a automobilelor electrice până în 2025 să fie ratat dacă procesul de instalare continuă în ritmul actual. Pentru a recupera decalajul ar fi nevoie de 150.000 de noi puncte de încărcare în fiecare an, adică aproape 3.000 în fiecare săptămână.

Potrivit Curţii, nu s-a realizat o analiză cuprinzătoare a deficitului de infrastructură pentru a se identifica de câte staţii de încărcare accesibile publicului era nevoie, unde ar trebui amplasate acestea şi categoria de putere pe care ar trebui să o furnizeze. Fondurile puse la dispoziţie prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei nu au fost întotdeauna direcţionate acolo unde era cea mai mare nevoie de ele şi nu existau ţinte clare şi coerente şi nici cerinţe minime consecvente în materie de infrastructură la nivelul de ansamblu al UE. De asemenea, existenţa mai multor sisteme diferite de plată şi de informaţii complică experienţa utilizatorului. De exemplu, există puţine informaţii coordonate între diferitele reţele privind disponibilitatea în timp real, datele privind încărcarea şi detaliile de plată.

#automobile elctrice #statii de incarcare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.