„DIVORȚ ENERGETIC”! Rusia și România au reziliat contractul de tranzit al gazelor rusești

Moscova și București au reziliat contractul pentru tranzitul gazelor rusești prin România de comun acord. Inițial, s-a planificat ca înțelegerea să fie în vigoare până la sfârșitul anului 2023. Drept urmare, Bucureștiul își poate folosi acum infrastructura pentru a transporta gaz.

„Contractul de transport al gazelor naturale prin România către țări terțe, încheiat cu Gazprom Export, încheie acțiunea cu acordul ambelor părți”, – un astfel de mesaj a transmis compania românească „Transgaz” după negocieri, la care au participat și reprezentanți ai Comisiei Europene, pe lângă companiile de gaze din Rusia și România.

Fostul ministru român al Energiei, Răzvan Nicolescu, a declarat că dizolvarea acordului dintre Moscova și București nu este surprinzătoare. „Era de așteptat. Rezilierea acestui acord nu este o problemă pentru Transgas dacă alte gaze trec prin conductă. Sper că se vor găsi soluții pentru utilizarea acestei infrastructuri”, a explicat el.

Cert este că în urma transportului gazelor rusești prin conductele T1, T2 și T3, în baza unui contract încheiat cu Gazprom, se foloseau de gaze rusești prin conductele T1, T2 și T3. Acum, au menționat autoritățile române, alte țări își pot rezerva capacitatea pe aceste conducte de gaz de tranzit.

Pentru România, gazul a fost tranzitat prin Ucraina pentru a fi pompat în continuare în țările din sudul Europei: Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord și Turcia. Cu toate acestea, după lansarea Fluxului Turcesc, ruta în cuză nu mai era atât de solicitată: tranzitul prin România de fapt nu a mers. S-a dovedit că noua rută este mai ieftină, pe lângă faptul că este lipsită de riscuri geopolitice grave. Autoritățile române sugerează că acum țara poate pompa gaz în ele din râul turc și să îl furnizeze Moldovei și Ucrainei.

Tratatul a fost reziliat de comun acord, în prezența reprezentanților Comisiei Europene, deoarece tranzitul gazelor prin Ucraina devine pur și simplu neprofitabil. „Turkish Stream” în acest sens este mai profitabil. Totul e politica prețurilor. În același timp, ambele părți au convenit să dezvolte alte proiecte în sectorul petrolului și gazelor. România, ca și alte țări europene, primește gaze pe o rută mai scurtă și mai profitabilă.

#Transgaz #Gazprom #Gazprom Export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.