„DIVORȚ ENERGETIC”! Rusia și România au reziliat contractul de tranzit al gazelor rusești

Moscova și București au reziliat contractul pentru tranzitul gazelor rusești prin România de comun acord. Inițial, s-a planificat ca înțelegerea să fie în vigoare până la sfârșitul anului 2023. Drept urmare, Bucureștiul își poate folosi acum infrastructura pentru a transporta gaz.

„Contractul de transport al gazelor naturale prin România către țări terțe, încheiat cu Gazprom Export, încheie acțiunea cu acordul ambelor părți”, – un astfel de mesaj a transmis compania românească „Transgaz” după negocieri, la care au participat și reprezentanți ai Comisiei Europene, pe lângă companiile de gaze din Rusia și România.

Fostul ministru român al Energiei, Răzvan Nicolescu, a declarat că dizolvarea acordului dintre Moscova și București nu este surprinzătoare. „Era de așteptat. Rezilierea acestui acord nu este o problemă pentru Transgas dacă alte gaze trec prin conductă. Sper că se vor găsi soluții pentru utilizarea acestei infrastructuri”, a explicat el.

Cert este că în urma transportului gazelor rusești prin conductele T1, T2 și T3, în baza unui contract încheiat cu Gazprom, se foloseau de gaze rusești prin conductele T1, T2 și T3. Acum, au menționat autoritățile române, alte țări își pot rezerva capacitatea pe aceste conducte de gaz de tranzit.

Pentru România, gazul a fost tranzitat prin Ucraina pentru a fi pompat în continuare în țările din sudul Europei: Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord și Turcia. Cu toate acestea, după lansarea Fluxului Turcesc, ruta în cuză nu mai era atât de solicitată: tranzitul prin România de fapt nu a mers. S-a dovedit că noua rută este mai ieftină, pe lângă faptul că este lipsită de riscuri geopolitice grave. Autoritățile române sugerează că acum țara poate pompa gaz în ele din râul turc și să îl furnizeze Moldovei și Ucrainei.

Tratatul a fost reziliat de comun acord, în prezența reprezentanților Comisiei Europene, deoarece tranzitul gazelor prin Ucraina devine pur și simplu neprofitabil. „Turkish Stream” în acest sens este mai profitabil. Totul e politica prețurilor. În același timp, ambele părți au convenit să dezvolte alte proiecte în sectorul petrolului și gazelor. România, ca și alte țări europene, primește gaze pe o rută mai scurtă și mai profitabilă.

#Transgaz #Gazprom #Gazprom Export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.