Dmitri Torner, expert: Guvernul a făcut un pas important. Îl va face şi pe următorul?

Dmitri Torner, om de afaceri, expert, filantrop, spune că, în luna noiembrie a anului trecut, a publicat un editorial la tema proprietăţii publice, scoţând în prim plan care ar trebui să fie atitudinea statului faţă de întreprinderile de stat și a constatat că, zilele trecute, carul s-a urnit din loc, căci Guvernul a făcut un pas important – a făcut o amplă evaluare a tot ce înseamnă întreprinderi de stat sau cu capital de stat.

„Apropo, acel editorial a fost preluat de mai multe surse media din Republica Moldova. Probabil, a trezit interes întrebarea de bază pe care o formulasem în acel material: Statul trebuie să fie jucător economic activ sau arbitru în procesele economice?

Menţionam cu acea ocazie că, în mai bine de trei decenii de independenţă, statul Republica Moldova aşa şi nu s-a decis ce vrea să fie: un jucător economic activ sau un arbitru în procesele economice ce au loc. Şi aceasta e o mare problemă, deoarece, atâta timp cât statul nu-şi va stabili clar locul şi rolul ce-i revine în acest sens, nu se va putea de vorbit despre o dezvoltare autentică a economiei şi a ţării, în general.

Am expus atunci opinia mea personală, precum că, astăzi, se impune o amplă evaluare a tot ceea ce înseamnă întreprinderi de stat sau întreprinderi cu capital de stat. De asemenea, se impune o amplă evaluare a terenurilor proprietate de stat. În context, am avansat ideea că, în mod normal, unicele întreprinderi care ar trebui să rămână în proprietatea statului sunt cele strategice, cum ar fi, spre exemplu, Calea Ferată a Moldovei sau întreprinderea ce gestionează spaţiul aerian – MOLDATSA. În rest, statul trebuie să se retragă de pe pieţele care se pot dezvolta armonios în conformitate cu regulile specifice economiei de piaţă şi fără implicarea statului”, a menționat expertul într-un comentariu pe Facebook.

Dmitri Torner a spus că s-a bucurat să citească în aceste zile în presă că Guvernul a făcut o amplă evaluare a tot ce înseamnă întreprinderi de stat sau cu capital de stat.

„Mi-ar plăcea să cred că punctul de vedere exprimat de mine încă în luna noiembrie a fost luat în calcul. Aşa sau altfel, dar concluziile mele şi poziţia mea se pare că sunt împărtăşite şi de cei din Guvernul Republicii Moldova. Astfel, după evaluarea menţionată, s-a luat decizia că, din 250 de întreprinderi verificate statul va scăpa de 170. În consecinţă, 68 de întreprinderi vor rămâne în proprietatea statului, 52 vor fi reorganizate, 10 – vor fi privatizate după restructurare, 10 – supuse imediat procesului de privatizare, iar 98 – se recomandă să fie lichidate”, a adăugat el.

Potrivit omului de afaceri, e un prim pas important făcut de Guvern în ceea ce ţine de întreprinderile de stat.

„Şi nu în zădar zic că e un prim pas. În opinia mea, urmează de făcut încă minimum doi paşi importanţi. Numărul de 68 de întreprinderi care vor rămâne în proprietatea statului după această reformă oricum este unul exagerat de mare. Amintesc şi cu această ocazia poziţia mea enunţată anterior – statul trebuie să se limiteze la păstrarea în proprietatea sa doar a întreprinderilor strategice, rezervându-şi rolul de arbitru, dar nu de participant activ la economia ţării”, a explicat el.

Dmitri Torner a precizat că un alt pas important pe care trebuie să-l facă statul în direcţia respectivă este cel menţionat de mine încă în luna noiembrie a anului trecut – o amplă evaluare a terenurilor proprietate de stat.

„Eu nu o dată am spus că, dacă în cazul întreprinderilor de stat sau cu capital de stat, se poate de vorbit de o claritate oarecare, în cazul terenurilor proprietate de stat tabloul nici pe departe nu poate fi considerat unul clar. Aş îndrăzni să afirm chiar că, dacă va fi făcută această amplă evaluare a terenurilor proprietate de stat, ar putea ieşi în prim plan multe surprize, dat şi multe oportunităţi” – a mai scris omul de afaceri.

Expertul a concluzionat astfel: „Din câte se vede, carul s-a urnit din loc. Guvernul a luat o direcţie corectă, numai că ar trebui să acţioneze cu mai multă fermitate. Iar dacă cele două propuneri pe care le-am reiterat şi în acest editorial vor fi luate în calcul, rezultatele vor fi mult mai bune. Şi pentru mediul de afaceri, şi pentru stat”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.