(DOC) Afacerile gigantului Google s-au cifrat la sute de miliarde de dolari

Compania americană Alphabet, care grupează Google, YouTube și celelalte afaceri din jurul lor, au avut venituri în creștere și au angajat personal suplimentar în 2021, al doilea an al pandemiei COVID-19.

Potrivit datelor financiare neauditate, publicate marți, Alphabet a avut venituri de 257,6 miliarde de dolari în anul 2021, în creștere cu peste 75 de miliarde de dolari (41%) față de 2020.

Cea mai mare parte a veniturilor a fost obținută de pe piața SUA – 117,8 miliarde dolari, urmată de EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa) – 79,1 miliarde dolari, APAC (Asia-Pacific)- 46,1 miliarde dolari, restul piețelor americane -14,4 miliarde dolari, scrie startupcafe.ro.

Profitul net al colosului tech sare astfel de 76 de miliarde de dolari pe anul 2021, în creștere cu aproape 36 de miliarde de dolari (90%) față de anul 2020.

Alphabet a continuat să facă angajări și în pandemie. Compania a încheiat anul 2021 cu o echipă de 156.000 de angajați, în creștere cu peste 21.000 de oameni (15,6%) față de anul 2020.

Numai în trimestrul al patrulea, Alphabet a avut venituri de 75,3 miliarde de dolari și profit de 20,6 de miliarde de dolari, din toate business-urile sale. Cele mai mari venituri le-a produs motorul de căutare Google și afacerile de publicitate din jurul său (43,3 miliarde dolari). Reclamele de pe YouTube au adus companiei venituri de 8,6 miliarde de dolari, iar Google Network, 9,3 miliarde de dolari. De asemenea, afacerea de servicii cloud a Google a făcut venituri de 5,5 miliarde de dolari.

În schimb, ultimele 3 luni ale anului 2021 au venit și cu amenzi și ale astfel de costuri de business: 1,76 miliarde dolari (cu 76% în creștere față de trimestrul patru din 2020).

În momentul de față, listată de bursa Nasdaq, compania Alphabet are o valoare de piață de peste 1800 de miliarde de dolari.

#Alphabet #Google #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.