(DOC) Ce avere are șefa de la Ministerul Mediului? Și-a cumpărat mașină nouă în anul în care a devenit ministră

Iuliana Cantaragiu și-a procurat mașină nouă chiar în anul în care a preluat șefia ministerului Mediului. Ministra și-a luat anul trecut un autoturism nou de model Toyota Corolla. De asemenea, potrivit declarației de avere, Cantaragiu mai deține în proprietate un apartament de 59 metri pătrați, scrie Realitatea.md.

Potrivit declarației de avere, ministra Mediului a obținut anul trecut salariu de la Asociația obștească „Centrul Național de Mediu”, iar de la învestirea Guvernului Gavrilița, din august 2021, a obținut salariu de ministră a Mediului.

Salarii 2021:

Asociația obștească „Centrul Național de Mediu”- 193.701 lei
Ministerul Mediului – 74.257 lei

De asemenea, anul trecut, ministra Mediului a mai făcut bani oferind servicii de consultanță pentru Agenția Servicii Publice, IDIS Viitorul și Pro Cooperare Regională.

Iuliana Cantaragiu are un apartament procurat în 1999 de 58,9 metri pătrați și un autoturism de model Toyota Corolla fabricat și procurat în 2021.

#ministra mediului #declarație de avere #salariu #automobil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.