(DOC) Premieră! Primăria obține în instanță radierea proprietății și demolarea unei gherete amplasate pe trotuar

Pentru prima dată, Primăria Chișinău a obținut o hotărâre de judecată prin care a fost dispusă radierea dreptului de proprietate din registrul bunurilor imobile cu obligarea eliberării spațiului public prin demolarea unei construcții de 58,6 metri pătrați din strada Vasile Lupu 33/1.

În fapt este vorba despre un magazin care activează în regim non-stop, inițial fiind o „construcție provizorie”, după care a fost înregistrată „abuziv” în registrul bunurilor imobile al Agenției Servicii Publice.

Potrivit hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 25 februarie curent, s-a constatat „ineficiența procesului-verbal de recepție finală” (…) „a pavilionului de așteptare în ansamblu cu o gheretă la stația transportului urban de pasageri din str. Vasile Lupu nr. 33/1”. La fel, s-a dispus rectificarea Registrului bunurilor imobile prin „radierea dreptului de proprietate al SRL „Triaj” asupra construcției cu suprafața de 58,6 m2”, evacuarea SRL-ului de pe terenul indicat, dar și obligarea să demoleze construcția.

„Această gheretă a fost înregistrată in registrul bunurilor imobile într-un mod abuziv, fiind acaparat terenul din domeniul public și anume porțiunea de pe trotuar”, a menționat primarul general al Capitalei, Ion Ceban, pe pagina sa de Facebook.

Edilul a mai menționat că Primăria Chișinău a înaintat astfel de acțiuni au fost înaintate în instanțele de judecată și în privința altor obiective, iar în prezent se examinează și alte adrese unde sunt amplasate construcții pe spațiul public.

Este de menționat că hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, poate fi atacată la Curtea de Apel Chișinău în termen de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.