DOC Profesorii se pregătesc să demisioneze? Sindicatele din Educație cer Guvernului modificarea unei decizii

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei cer membrilor Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică să-și revizuiască neîntârziat hotărârea prin care se obligă pedagogii să suporte cheltuieli pentru testarea anti-COVID, scrie Realitatea.md.

Într-un demers expediat în adresa premierului Natalia Gavrilița, sindicatele din educație susțin că decizia în cauză pune în pericol buna desfășurare a procesului educațional.

„În scopul asigurării drepturilor și garanțiilor salariaților din domeniul educației, Biroul Executiv al FSEȘ a chemat Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică să-și revizuiască neîntârziat hotărârea în cauză pentru a nu pune în pericol buna desfășurare a procesului educațional. Or, există deja suficiente apeluri ale membrilor de sindicat, prin care atenționează despre demisia acestora, pe motivul constrângerilor impuse de autorități. În acest context, în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului educațional și pentru respectarea drepturilor și garanțiilor legale ale salariaților, solicităm, stimată doamnă prim-ministru, să interveniți, în măsura ce ține de competență, în vederea soluționării problemei abordate”, se arată în demersul sindicaliștilor.

Realitatea.md amintește că luni, 23 august, CNESP a aprobat o nouă hotărâre prin care a stipulat ca măsură de siguranță, pentru noul an școlar, care va începe la 1 septembrie, testarea cadrelor didactice odată la 14 zile din bani proprii, dacă nu doresc să se vaccineze.

Mai mult, testarea la COVID-19 sau vaccinarea cadrelor didactice în contextul începerii unui nou an școlar a trezit indignarea sindicaliștilor.

În replică, ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a spus că le respectă opinia, dar ei nu sunt medici și nu pot să-și expună atât de categoric părerea.

#demisie #profesori turci #profesori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.