(DOC) Șapte candidați, admiși la proba interviu la funcția de director CFM. Patru au legături directe cu întreprinderea

Consiliul de Administrație al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a aprobat șapte candidați la funcția de director al CFM, fiind admiși pentru etapa a doua a concursului – interviul, scrie Realitatea.md.

Este vorba de Barbăscumpă Nicolae, actualul șef adjunct al Serviciului Relații Internaționale și Protocol al Direcției Strategii și Relații Internaționale a CFM. Acesta deține funcția dată din anul 2018. Anterior acesta a deținut și funcția de reprezentant al Republicii Moldova în Organizația Comunităților Căilor Ferate OSJD (OCEF), din Varșovia (Polonia), expert în Comisia pentru infrastructură și material rulant (perioada 2015-2018. De asemenea, în 2010 a deținut funcția de prim – vicedirector CFM.

Al doilea candidat admis la următoarea probă este Condurache Grigore. În perioada 2015 – 2020 a fost vicedirector general al CFM, responsabil de activitatea comercială a întreprinderii. În cursul anilor 2011-2013, acesta a deținut funcția de manager în direcția Marketing.

Al treilea pretendent este Damașcan Andrei. În prezent activează la Academia de Administrare Publică, Facultatea- Economia Mondială și Relații Economice lnternaționale. În perioada 2017-2019 a activat în calitate de administrator al filialei ,,Moldovatransgaz” SRL, din orașul Drochia.

Al patrulea candidat este Tofilat Oleg, fost consilierul al ex-premierului Ion Chicu în domeniul transporturilor și infrastructurii. În perioada 2015-2017, Tofilat a fost secretar de stat la la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor.

Al cincilea concurent la funcția de director CFM este Oboroc Raisa, care la fel este angajată la CFM. Deține funcția de șefă a Serviciul Juridic din anul 2020. Oboroc Raisa s-a format profesional la Centrul Vamal de Instruire, studii în Brokeraj Vamal.

Al șaselea pretendent este Fateev Vladislav, reprezentant al corporației Ucrainene de stat pentru construcții în transport „Укртрансстрой”. Este de menționat că în 2011 a fost reprezentant cu împuterniciri din partea Administrației de Stat a Căilor Ferate ale Ucrainei în Republica Moldova și România. Iar în anul 2000 a fost prim-vicedirector pentru economie și finanțe la CFM.

Ultimul candidat admis la următoarea probă este Fiodorov Emil. Acesta din 2016 și până în prezent ocupă funcția de șef de secție Consum Energie Electrică, Termică și alte resurse naturale la întreprinderea de stat ,,Calea Ferată din Moldova”. În perioada 2012-2016, a deținut funcția de șef de secție Reparația și exploatarea locomotivelor, iar în 2010-2011 a fost consilier al directorului general CFM.

Amintim că, din 2019, Adrian Onceanu deține funcția de director interimar al CFM, care are legături apropiate cu liderul PSRM, Igor Dodon. În această perioadă situația la CFM s-a agravat foarte tare și este în prag de faliment, iar angajații nu și-au primit salariile de aproape jumătate de an.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova își dorește integrarea rapidă în Uniunea Europeană, dar mizează pe reforme economice solide și instituții funcționale pentru a deveni un membru competitiv, a declarat viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi. Mesajul a fost transmis la Forumul Economic de la Delphi, din Grecia, în cadrul unui panel dedicat viitorului Europei.

Popșoi a subliniat că extinderea Uniunii Europene trebuie să fie însoțită de o integrare economică mai profundă. „Extinderea este un lucru bun și o susțin pe deplin, dar fără aprofundarea instituțiilor europene – o uniune bancară, financiară și piețe de capital funcționale – nu vom putea vorbi despre un progres real”, a declarat oficialul.

El a atras atenția asupra potențialului economic nevalorificat al pieței unice europene, afectată de bariere interne.

„Dacă aceste fricțiuni ar fi eliminate, economia europeană ar putea aproape să se dubleze”, a spus ministrul, evidențiind impactul direct asupra creșterii economice.

Totodată, ministrul de externe a menționat că fragmentarea actuală afectează competitivitatea sectorului tehnologic european.

„Există inițiative pentru a accelera sectorul IT european, însă, în ansamblu, acesta rămâne mai mic decât o singură companie globală, precum Microsoft”, a explicat Popșoi.

Referindu-se la parcursul Republicii Moldova, oficialul a precizat că autoritățile își doresc aderarea cât mai rapidă, dar fără a compromite calitatea reformelor. „Ca reprezentant al cetățenilor, mi-aș dori ca Moldova să fie deja membră a Uniunii Europene, însă construirea instituțiilor solide necesită timp”, a afirmat el.

În acest context, Popșoi a insistat că reformele economice și instituționale sunt realizate în primul rând pentru cetățeni: „Construim instituții durabile, astfel încât să fim competitivi în piața unică și să avem un sistem economic și democratic stabil”.

În final, acesta a reiterat că Republica Moldova susține un proces de aderare bazat pe merit, fără derogări.

„Ne dorim să devenim membri cu drepturi depline, în aceleași condiții ca toate celelalte state, contribuind la economia europeană și beneficiind de aceleași oportunități”, a conchis Mihai Popșoi.

Forumul Economic de la Delphi este una dintre cele mai importante platforme de dialog din Europa de Sud-Est, care reunește anual lideri politici, oficiali guvernamentali, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri și academic. Evenimentul din acest an, ajuns la cea de-a XI-a ediție, abordează tendințele actuale privind provocările geopolitice și economice, riscurile climatice și transformarea digitală. Discuțiile vizează identificarea unor soluții comune pentru o dezvoltare durabilă și echitabilă, cu accent pe dialog, cooperare și inovare.