(DOC) Șapte candidați, admiși la proba interviu la funcția de director CFM. Patru au legături directe cu întreprinderea

Consiliul de Administrație al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a aprobat șapte candidați la funcția de director al CFM, fiind admiși pentru etapa a doua a concursului – interviul, scrie Realitatea.md.

Este vorba de Barbăscumpă Nicolae, actualul șef adjunct al Serviciului Relații Internaționale și Protocol al Direcției Strategii și Relații Internaționale a CFM. Acesta deține funcția dată din anul 2018. Anterior acesta a deținut și funcția de reprezentant al Republicii Moldova în Organizația Comunităților Căilor Ferate OSJD (OCEF), din Varșovia (Polonia), expert în Comisia pentru infrastructură și material rulant (perioada 2015-2018. De asemenea, în 2010 a deținut funcția de prim – vicedirector CFM.

Al doilea candidat admis la următoarea probă este Condurache Grigore. În perioada 2015 – 2020 a fost vicedirector general al CFM, responsabil de activitatea comercială a întreprinderii. În cursul anilor 2011-2013, acesta a deținut funcția de manager în direcția Marketing.

Al treilea pretendent este Damașcan Andrei. În prezent activează la Academia de Administrare Publică, Facultatea- Economia Mondială și Relații Economice lnternaționale. În perioada 2017-2019 a activat în calitate de administrator al filialei ,,Moldovatransgaz” SRL, din orașul Drochia.

Al patrulea candidat este Tofilat Oleg, fost consilierul al ex-premierului Ion Chicu în domeniul transporturilor și infrastructurii. În perioada 2015-2017, Tofilat a fost secretar de stat la la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor.

Al cincilea concurent la funcția de director CFM este Oboroc Raisa, care la fel este angajată la CFM. Deține funcția de șefă a Serviciul Juridic din anul 2020. Oboroc Raisa s-a format profesional la Centrul Vamal de Instruire, studii în Brokeraj Vamal.

Al șaselea pretendent este Fateev Vladislav, reprezentant al corporației Ucrainene de stat pentru construcții în transport „Укртрансстрой”. Este de menționat că în 2011 a fost reprezentant cu împuterniciri din partea Administrației de Stat a Căilor Ferate ale Ucrainei în Republica Moldova și România. Iar în anul 2000 a fost prim-vicedirector pentru economie și finanțe la CFM.

Ultimul candidat admis la următoarea probă este Fiodorov Emil. Acesta din 2016 și până în prezent ocupă funcția de șef de secție Consum Energie Electrică, Termică și alte resurse naturale la întreprinderea de stat ,,Calea Ferată din Moldova”. În perioada 2012-2016, a deținut funcția de șef de secție Reparația și exploatarea locomotivelor, iar în 2010-2011 a fost consilier al directorului general CFM.

Amintim că, din 2019, Adrian Onceanu deține funcția de director interimar al CFM, care are legături apropiate cu liderul PSRM, Igor Dodon. În această perioadă situația la CFM s-a agravat foarte tare și este în prag de faliment, iar angajații nu și-au primit salariile de aproape jumătate de an.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!