(DOC) Șapte candidați, admiși la proba interviu la funcția de director CFM. Patru au legături directe cu întreprinderea

Consiliul de Administrație al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a aprobat șapte candidați la funcția de director al CFM, fiind admiși pentru etapa a doua a concursului – interviul, scrie Realitatea.md.

Este vorba de Barbăscumpă Nicolae, actualul șef adjunct al Serviciului Relații Internaționale și Protocol al Direcției Strategii și Relații Internaționale a CFM. Acesta deține funcția dată din anul 2018. Anterior acesta a deținut și funcția de reprezentant al Republicii Moldova în Organizația Comunităților Căilor Ferate OSJD (OCEF), din Varșovia (Polonia), expert în Comisia pentru infrastructură și material rulant (perioada 2015-2018. De asemenea, în 2010 a deținut funcția de prim – vicedirector CFM.

Al doilea candidat admis la următoarea probă este Condurache Grigore. În perioada 2015 – 2020 a fost vicedirector general al CFM, responsabil de activitatea comercială a întreprinderii. În cursul anilor 2011-2013, acesta a deținut funcția de manager în direcția Marketing.

Al treilea pretendent este Damașcan Andrei. În prezent activează la Academia de Administrare Publică, Facultatea- Economia Mondială și Relații Economice lnternaționale. În perioada 2017-2019 a activat în calitate de administrator al filialei ,,Moldovatransgaz” SRL, din orașul Drochia.

Al patrulea candidat este Tofilat Oleg, fost consilierul al ex-premierului Ion Chicu în domeniul transporturilor și infrastructurii. În perioada 2015-2017, Tofilat a fost secretar de stat la la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor.

Al cincilea concurent la funcția de director CFM este Oboroc Raisa, care la fel este angajată la CFM. Deține funcția de șefă a Serviciul Juridic din anul 2020. Oboroc Raisa s-a format profesional la Centrul Vamal de Instruire, studii în Brokeraj Vamal.

Al șaselea pretendent este Fateev Vladislav, reprezentant al corporației Ucrainene de stat pentru construcții în transport „Укртрансстрой”. Este de menționat că în 2011 a fost reprezentant cu împuterniciri din partea Administrației de Stat a Căilor Ferate ale Ucrainei în Republica Moldova și România. Iar în anul 2000 a fost prim-vicedirector pentru economie și finanțe la CFM.

Ultimul candidat admis la următoarea probă este Fiodorov Emil. Acesta din 2016 și până în prezent ocupă funcția de șef de secție Consum Energie Electrică, Termică și alte resurse naturale la întreprinderea de stat ,,Calea Ferată din Moldova”. În perioada 2012-2016, a deținut funcția de șef de secție Reparația și exploatarea locomotivelor, iar în 2010-2011 a fost consilier al directorului general CFM.

Amintim că, din 2019, Adrian Onceanu deține funcția de director interimar al CFM, care are legături apropiate cu liderul PSRM, Igor Dodon. În această perioadă situația la CFM s-a agravat foarte tare și este în prag de faliment, iar angajații nu și-au primit salariile de aproape jumătate de an.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă brută a Republicii Moldova a crescut cu 3 %, până la 10,52 miliarde USD, în primul trimestru al anului 2025, pe fondul avansului îndatorării sectorului privat (+270,8 milioane USD) și al unei creșteri moderate a datoriei publice (+33 milioane USD). Raportul datorie externă/PIB s-a majorat cu 1,3 puncte procentuale față de sfârșitul lui 2024, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Datoria pe termen lung rămâne dominantă (74,9 % din total), urcând cu 1,1 % față de finele anului trecut. Împrumuturile scadente în următoarele 12 luni indică o scadență medie implicită de 7,1 ani, semn al creșterii plăților de serviciu ale datoriei și al temperării accesului la noi împrumuturi. Datoria pe termen scurt (25,1 % din total) a urcat cu 8,9 %, reflectând presiuni suplimentare de refinanțare.

Datoria publică externă s-a cifrat la 4,34 miliarde USD (41,3 % din total), aproape integral pe termen lung. În structura pe scadență reziduală, 391 milioane USD din împrumuturile pe termen lung ajung la maturitate în următoarele 12 luni, administrația publică concentrând 97 % din aceste obligații.

Fondul Monetar Internațional este principalul creditor al statului, cu 31,7 % din portofoliu (1,38 miliarde USD), urmat de Grupul Băncii Mondiale (25,7 %) și de Banca Europeană pentru Investiții (10,7 %). Împrumuturile, alocările de DST și titlurile de datorie însumează 7,35 miliarde USD (69,9 % din datoria externă), în ușoară creștere față de sfârșitul lui 2024, ponderea covârșitoare aparținând datoriilor de stat directe față de organisme financiare internaționale și guverne străine.