Dolarul îngenuncheat de tarife. Valutele de refugiu preiau controlul

Moneda americană a înregistrat o cădere abruptă față de valutele de refugiu — yenul japonez și francul elvețian — dar și în raport cu euro, în contextul accentuării temerilor legate de noile tarife comerciale impuse de SUA, care au declanșat o vânzare masivă de active americane și o corecție dureroasă pe piețele bursiere globale, notează Reuters.

Investitorii reacționează nervos la introducerea de către Washington a unui tarif de 104% pentru importurile din China, decizie confirmată pentru ora 12:01 ET (04:01 GMT), în ciuda tensiunilor economice crescânde.

Dolarul a pierdut 0,8% față de yen, coborând la 145,09 JPY, în timp ce francul elvețian a atins un maxim al ultimelor 6 luni, cu o apreciere de 0,4%, cursul coborând la 0,8379 CHF/USD. Euro a urcat cu 0,8%, ajungând la 1,1044 USD, stimulat și de anunțul unei coaliții politice stabile în Germania, care a redus incertitudinea în cea mai mare economie a UE.

Vânzările agresive de obligațiuni guvernamentale americane și creșterea randamentelor au amplificat temerile privind vulnerabilitatea sistemului financiar al SUA. Potrivit Commerzbank, spread-urile swap-urilor pe 30 de ani au atins un record istoric de peste 96 puncte de bază, iar cele pe 10 ani au atins -100,3 puncte.

„Dolarul suferă pentru că piețele percep riscuri inflaționiste și recesioniste uriașe, întrucât multe bunuri din China nu au înlocuitori direcți”, a explicat Francesco Pesole, analist ING, subliniind că narațiunea ‘Sell America’ revine în forță.

Pe piețele asiatice, dolarul a pierdut 0,6% față de yuanul offshore, coborând la 7,38, după ce anterior atinsese un vârf de 7,4288. În centrul atenției se află Banca Centrală a Chinei, care ar putea opta pentru un nou val de relaxare monetară.

Analistul MUFG, Lee Hardman, avertizează că slăbiciunea yuanului reflectă așteptările privind o potențială devalorizare agresivă, pe fondul escaladării războiului tarifar.

La rândul lor, analiștii Nomura estimează că scenariul stagflaționist în SUA, alimentat de răspunsurile tarifare ale Chinei și de căderile bursiere, va favoriza o apreciere continuă a yenului.

Guvernatorul Băncii Japoniei, Kazuo Ueda, a sugerat că planurile de majorare a dobânzilor ar putea fi suspendate, având în vedere turbulențele create de tarifele americane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#receseiune #obligatiuni #dolar #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere surpriză în trimestrul III 2025 de 5,2%, comparativ cu perioada similară a anului 2024, arată datele Biroului Național de Statistică. Cu toate acestea, pe ansamblul primelor nouă luni ale anului, creșterea economică este de doar 2,0%, semn că avansul din vară nu reușește să compenseze slăbiciunile din prima parte a anului.

Motorul principal al creșterii a fost agricultura, care a avut o contribuție de +2,1 puncte procentuale la PIB, după o creștere a valorii adăugate brute de 15%, care confirmă încă o dată dependența economiei de factorul climatic. Construcțiile au adus un plus de 0,7%, iar industria prelucrătoare și tranzacțiile imobiliare au avut contribuții modeste, de doar 0,2% fiecare.

În schimb, unele sectoare au frânat economia. HoReCa (cazare și alimentație publică) a scăzut cu 1,6%, iar alte activități de servicii au înregistrat un declin de 7,6%, semnalând o cerere internă încă fragilă. Chiar și activitățile gospodăriilor casnice au raportat o prăbușire de 27,8%, deși impactul direct în PIB este redus.

Un detaliu important este rolul tot mai mare al statului în creșterea economică: impozitele nete pe produs au crescut cu 11,1%, contribuind cu 1,4% la majorarea PIB, ceea ce indică faptul că o parte importantă a avansului vine din fiscalitate, nu din productivitate.

Din perspectiva utilizărilor, creșterea PIB a fost susținută de investiții, formarea brută de capital fix a crescut cu 17,9%, având o contribuție de 3,7%, și de consumul populației, care a urcat cu 2,9%. Exporturile totale de bunuri și servicii au crescut cu 14%, dar acest câștig a fost aproape anulat de majorarea importurilor cu 5,5%, care a redus creșterea PIB cu 3,1%.

Imaginea de ansamblu devine și mai nuanțată în datele cumulative. În ianuarie–septembrie 2025, PIB-ul a ajuns la 257,3 miliarde lei, însă avansul real de 2,0% este modest pentru o economie aflată în recuperare. Agricultura și construcțiile au rămas piloni ai creșterii, în timp ce industria prelucrătoare (-1,1%), tranzacțiile imobiliare (-2,0%) și activitățile profesionale (-5,9%) au tras economia în jos.

Comparativ cu statele din regiune, Moldova se situează peste media UE, care a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, și peste România (1,2%), dar rămâne mult sub performanțele unor economii precum Irlanda (10,8%).

Concluzia din datele statistice relevă că avansul economiei cu 5,2% din trimestrul III arată bine, dar economia Moldovei rămâne dependentă de agricultură, investiții publice și importuri, fără un impuls din industrie și servicii cu valoare adăugată mare.