Dolarul îngenuncheat de tarife. Valutele de refugiu preiau controlul

Moneda americană a înregistrat o cădere abruptă față de valutele de refugiu — yenul japonez și francul elvețian — dar și în raport cu euro, în contextul accentuării temerilor legate de noile tarife comerciale impuse de SUA, care au declanșat o vânzare masivă de active americane și o corecție dureroasă pe piețele bursiere globale, notează Reuters.

Investitorii reacționează nervos la introducerea de către Washington a unui tarif de 104% pentru importurile din China, decizie confirmată pentru ora 12:01 ET (04:01 GMT), în ciuda tensiunilor economice crescânde.

Dolarul a pierdut 0,8% față de yen, coborând la 145,09 JPY, în timp ce francul elvețian a atins un maxim al ultimelor 6 luni, cu o apreciere de 0,4%, cursul coborând la 0,8379 CHF/USD. Euro a urcat cu 0,8%, ajungând la 1,1044 USD, stimulat și de anunțul unei coaliții politice stabile în Germania, care a redus incertitudinea în cea mai mare economie a UE.

Vânzările agresive de obligațiuni guvernamentale americane și creșterea randamentelor au amplificat temerile privind vulnerabilitatea sistemului financiar al SUA. Potrivit Commerzbank, spread-urile swap-urilor pe 30 de ani au atins un record istoric de peste 96 puncte de bază, iar cele pe 10 ani au atins -100,3 puncte.

„Dolarul suferă pentru că piețele percep riscuri inflaționiste și recesioniste uriașe, întrucât multe bunuri din China nu au înlocuitori direcți”, a explicat Francesco Pesole, analist ING, subliniind că narațiunea ‘Sell America’ revine în forță.

Pe piețele asiatice, dolarul a pierdut 0,6% față de yuanul offshore, coborând la 7,38, după ce anterior atinsese un vârf de 7,4288. În centrul atenției se află Banca Centrală a Chinei, care ar putea opta pentru un nou val de relaxare monetară.

Analistul MUFG, Lee Hardman, avertizează că slăbiciunea yuanului reflectă așteptările privind o potențială devalorizare agresivă, pe fondul escaladării războiului tarifar.

La rândul lor, analiștii Nomura estimează că scenariul stagflaționist în SUA, alimentat de răspunsurile tarifare ale Chinei și de căderile bursiere, va favoriza o apreciere continuă a yenului.

Guvernatorul Băncii Japoniei, Kazuo Ueda, a sugerat că planurile de majorare a dobânzilor ar putea fi suspendate, având în vedere turbulențele create de tarifele americane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#receseiune #obligatiuni #dolar #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.