Dolarul îngenuncheat de tarife. Valutele de refugiu preiau controlul

Moneda americană a înregistrat o cădere abruptă față de valutele de refugiu — yenul japonez și francul elvețian — dar și în raport cu euro, în contextul accentuării temerilor legate de noile tarife comerciale impuse de SUA, care au declanșat o vânzare masivă de active americane și o corecție dureroasă pe piețele bursiere globale, notează Reuters.

Investitorii reacționează nervos la introducerea de către Washington a unui tarif de 104% pentru importurile din China, decizie confirmată pentru ora 12:01 ET (04:01 GMT), în ciuda tensiunilor economice crescânde.

Dolarul a pierdut 0,8% față de yen, coborând la 145,09 JPY, în timp ce francul elvețian a atins un maxim al ultimelor 6 luni, cu o apreciere de 0,4%, cursul coborând la 0,8379 CHF/USD. Euro a urcat cu 0,8%, ajungând la 1,1044 USD, stimulat și de anunțul unei coaliții politice stabile în Germania, care a redus incertitudinea în cea mai mare economie a UE.

Vânzările agresive de obligațiuni guvernamentale americane și creșterea randamentelor au amplificat temerile privind vulnerabilitatea sistemului financiar al SUA. Potrivit Commerzbank, spread-urile swap-urilor pe 30 de ani au atins un record istoric de peste 96 puncte de bază, iar cele pe 10 ani au atins -100,3 puncte.

„Dolarul suferă pentru că piețele percep riscuri inflaționiste și recesioniste uriașe, întrucât multe bunuri din China nu au înlocuitori direcți”, a explicat Francesco Pesole, analist ING, subliniind că narațiunea ‘Sell America’ revine în forță.

Pe piețele asiatice, dolarul a pierdut 0,6% față de yuanul offshore, coborând la 7,38, după ce anterior atinsese un vârf de 7,4288. În centrul atenției se află Banca Centrală a Chinei, care ar putea opta pentru un nou val de relaxare monetară.

Analistul MUFG, Lee Hardman, avertizează că slăbiciunea yuanului reflectă așteptările privind o potențială devalorizare agresivă, pe fondul escaladării războiului tarifar.

La rândul lor, analiștii Nomura estimează că scenariul stagflaționist în SUA, alimentat de răspunsurile tarifare ale Chinei și de căderile bursiere, va favoriza o apreciere continuă a yenului.

Guvernatorul Băncii Japoniei, Kazuo Ueda, a sugerat că planurile de majorare a dobânzilor ar putea fi suspendate, având în vedere turbulențele create de tarifele americane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#receseiune #obligatiuni #dolar #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.