Dor de călătorii! Rezervările turistice online din 2022 au depășit nivelul din 2019

În primul semestru din 2022, turiştii au petrecut în total aproximativ 199 milioane de nopţi în spaţii de cazare închiriate pe termen scurt din Uniunea Europeană, rezervate prin intermediul platformelor Airbnb, Booking, Expedia Group şi Tripadvisor, reprezentând o creştere de aproximativ 138% faţă de perioada similară din 2021, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Astfel, platformele de turism au depăşit nivelul înregistrat în primul semestru din 2019, ultimul an înainte ca pandemia de COVID-19 să afecteze sectorul turismului. În 2019, platformele de turism au raportat aproximativ 193 milioane de nopţi petrecute de turişti.

În primul trimestru din 2022, oaspeţii au petrecut 67,4 milioane de nopţi în spaţii de cazare închiriate pe termen scurt din Uniunea Europeană, rezervate prin intermediul platformelor Airbnb, Booking, Expedia Group şi Tripadvisor, faţă de 27,1 milioane în perioada similară din 2021 şi 64,5 milioane în 2019. Numărul a ajuns la 132 milioane de nopţi petrecute de turişti în trimestrul doi din 2022, faţă de 56,7 milioane în 2021 şi 128,8 milioane în 2019.

În primul trimestru din 2022, Franţa şi Spania au avut fiecare în top 15 regiuni, cu peste un milion de nopţi rezervate de turişti prin intermediul platformelor online. De asemenea, Italia are două regiuni, în timp ce Austria, Polonia şi Portugalia au fiecare câte o regiune.

În primele 15 regiuni din clasament, sunt zonele alpine, cum ar fi Tirol în Austria şi Ron-Alpi în Franţa, unde în 2019, 42,2% şi, respectiv, 31,5% din nopţile petrecute de turişti au fost înregistrate în primul trimestru. Pe ansamblul UE, ponderea este de doar 12,6%. Alte regiuni din top sunt cele din zonele însorite de-al lungul Mării Mediterane (Provence-Alpi-Coasta de Azur, Catalonia şi Andaluzia) şi Insulele Canare.

Două regiuni (Ron-Alpi în Franţa şi Insulele Canare, în Spania) au avut peste patru milioane de nopţi petrecute de turişti.

#Booking #tripadvisor #Airbnb #calatorii #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.