Dor de călătorii! Rezervările turistice online din 2022 au depășit nivelul din 2019

În primul semestru din 2022, turiştii au petrecut în total aproximativ 199 milioane de nopţi în spaţii de cazare închiriate pe termen scurt din Uniunea Europeană, rezervate prin intermediul platformelor Airbnb, Booking, Expedia Group şi Tripadvisor, reprezentând o creştere de aproximativ 138% faţă de perioada similară din 2021, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Astfel, platformele de turism au depăşit nivelul înregistrat în primul semestru din 2019, ultimul an înainte ca pandemia de COVID-19 să afecteze sectorul turismului. În 2019, platformele de turism au raportat aproximativ 193 milioane de nopţi petrecute de turişti.

În primul trimestru din 2022, oaspeţii au petrecut 67,4 milioane de nopţi în spaţii de cazare închiriate pe termen scurt din Uniunea Europeană, rezervate prin intermediul platformelor Airbnb, Booking, Expedia Group şi Tripadvisor, faţă de 27,1 milioane în perioada similară din 2021 şi 64,5 milioane în 2019. Numărul a ajuns la 132 milioane de nopţi petrecute de turişti în trimestrul doi din 2022, faţă de 56,7 milioane în 2021 şi 128,8 milioane în 2019.

În primul trimestru din 2022, Franţa şi Spania au avut fiecare în top 15 regiuni, cu peste un milion de nopţi rezervate de turişti prin intermediul platformelor online. De asemenea, Italia are două regiuni, în timp ce Austria, Polonia şi Portugalia au fiecare câte o regiune.

În primele 15 regiuni din clasament, sunt zonele alpine, cum ar fi Tirol în Austria şi Ron-Alpi în Franţa, unde în 2019, 42,2% şi, respectiv, 31,5% din nopţile petrecute de turişti au fost înregistrate în primul trimestru. Pe ansamblul UE, ponderea este de doar 12,6%. Alte regiuni din top sunt cele din zonele însorite de-al lungul Mării Mediterane (Provence-Alpi-Coasta de Azur, Catalonia şi Andaluzia) şi Insulele Canare.

Două regiuni (Ron-Alpi în Franţa şi Insulele Canare, în Spania) au avut peste patru milioane de nopţi petrecute de turişti.

#Booking #tripadvisor #Airbnb #calatorii #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Licitația pentru instalarea centralelor de cogenerare de la CT Vest și CET Sursa 3 eate pe ultima sută de metru, în timp ce Ministerul Energiei confirmă existența unui „gap financiar semnificativ” între ofertele depuse și bugetul proiectului. Ministrul Dorin Junghietu declară că raportul de evaluare este pe ultima sută de metri, iar procedura rămâne în desfășurare, însă finalizarea depinde de discuțiile cu Banca Mondială.

Potrivit ministrului, comisia de licitație „definitivează raportul de evaluare”, iar documentul urmează să fie transmis Băncii Mondiale pentru analiză. Abia după avizul acesteia, Guvernul va decide dacă procedura continuă, se modifică sau se relansează. Junghietu explică faptul că între ofertele depuse și bugetul disponibil s-a constatat „un gap destul de semnificativ”, determinat în parte de creșterea prețurilor în perioada 2022–2025 pe piața echipamentelor pentru cogenerare — o creștere alimentată de inflație, războiul din Ucraina și presiunea globală pe lanțurile de producție.

„Potențial, o parte din diferență ar fi justificată, dar trebuie evaluat complet. Nimeni nu a spus că statul va acoperi 30 de milioane de dolari. A fost identificat un gap financiar, iar acest lucru trebuie analizat, inclusiv din perspectiva modului în care continuăm procedura”, afirmă ministrul.

Licitația, care face parte din proiectul PIESACET-2 — o investiție totală de 92 milioane euro, dintre care 81 milioane pentru componentele de cogenerare — a ajuns în centrul unui scandal major. Mai mulți ofertanți acuză excluderi abuzive, iar statul recunoaște oficial că nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs. În timp ce companiile din Turcia — Iltechno și Onur Group — au înaintat oferte de 111,5 milioane și, respectiv, 114 milioane euro, bugetul proiectului rămâne neschimbat: 81 milioane euro. Diferența, de peste 36 milioane euro, ar depăși semnificativ capacitatea de finanțare a statului și a Băncii Mondiale.

În plus, descalificarea BCC Group (Azerbaidjan) și Synergy Construct (Ungaria) a ridicat suspiciuni. În cazul BCC Group, UCIPE a motivat decizia printr-o presupusă problemă la documentul Bid Security, deși compania afirmă că a respectat exact indicațiile autorităților — inclusiv valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025. Oferta acestora, de 75,5 milioane euro, deși nepublicată oficial, ar fi fost cu circa 36 milioane mai mică decât cele rămase în cursă.

Ministerul Energiei confirmă astfel nu doar existența unui deficit financiar, ci și presiunea asupra Guvernului de a clarifica problemele procedurale. Într-un document oficial emis pe 17 octombrie, instituția recunoaște că ofertele „depășesc semnificativ limitele bugetare” și avertizează că atribuirea contractului la prețurile actuale ar afecta stabilitatea proiectelor energetice strategice ale Republicii Moldova. Presa de specialitate estimează că un asemenea scenariu ar genera un prejudiciu bugetar de aproape 700 milioane lei.

În paralel, Banca Mondială a anunțat o misiune urgentă la Chișinău între 24 și 27 noiembrie 2025. Experții urmează să analizeze stadiul licitației, sursele posibile de acoperire a deficitului de finanțare, corectitudinea procedurilor derulate de UCIPE și impactul pe termen lung asupra Termoelectrica și asupra securității energetice în pragul iernii.

Redacția BANI.MD a transmis în ultimele zile un set de întrebări ministrului Dorin Junghietu privind situația licitației. Astăzi, ministrul a redirecționat întrebările către serviciul de comunicare al instituției, confirmând implicit că analizele sunt în desfășurare, iar autoritățile evită pentru moment comentarii suplimentare până la finalizarea raportului de evaluare și discutarea acestuia cu Banca Mondială.