Dosarul Casa Modei și Asito, întors în prima instanță după ce au fost falsificate teste Covid. Ce urmează

Dosarul Casa Modei și Asito a fost întors în prima instanță. Se ântâmplă după ce prin decizia din 8 iunie 2021, instanța de apel „a interpretat legea în beneficiul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon și a admis recursul avocaților săi, cauza penală fiind întoarsă în instanța de fond, la un alt complet de judecată” se scrie în cadrul unui cominicat de presă emis de „Continental Business Invest” SRL. Compania este de părerea că chotărârea în cauză este una ilegală și invocă mai multe motive, „evidente chiar și pentru persoanele fără studii juridice”.

Potrivit „Continental Business Invest”, plenul Curții de Apel consideră că judecătorul de instrucție a încălcat dreptul avocaților lui Platon atunci când a pronunțat decizia în lipsa lor. „Precizăm că aceștia au absentat din cauza unui pretins test pozitiv la COVID-19, însă acel test era fals, fapt confirmat de instituția responsabilă – Agenția Națională pentru Sănătate Publică. Reamintim că, până la prezentarea testului fals, care avea scopul evident de a tergiversa examinarea cauzei, avocații lui Platon au participat la ședințe și de fiecare dată au cerut amânarea neîntemeiată a deciziei judecătorești în cadrul a cel puțin 4 ședințe. Atât părțile implicate în proces, cât și observatorii din societate au putut vedea cu ușurință cum Platon și avocații săi încercau tergiversarea cauzei la Judecătoria Ciocana”, se arată în comunicatul de presă al companiei.

(DOC) Avocatul lui Platon și-ar fi falsificat testul la COVID pentru a câștiga o decizie de judecată

SC „Continental Business Invest” SRL menționează că, potrivit Codului de Procedură Penală, încheierea unui judecător de instrucție este irevocabilă, cu câteva excepții în care nu se încadrează dosarul celor două imobile. „Anume din motivul că încheierea judecătorului de instrucție este irevocabilă, Curtea de Apel a respins (în luna ianuarie și februarie) alte două recursuri pe acest caz. Însă a treia oară, într-o manieră absolut inexplicabilă, l-a admis, l-a examinat și a decis întoarcerea dosarului în instanța de fond. Mai grav decât atât este faptul că singurul argument pe care se sprijină decizia plenului este un Test anti-COVID fals prezentat de avocatul lui Platon”, se precizează în comunicat.

SC „Continental Business Invest” SRL informează că a înaintat o solicitare în adresa plenului Curții Apel care, în speță, presupune asigurarea echității în fața legii. „Dacă magistrații i-au dat câștig de cauză lui Platon din motivul că avocatul său și-a înscenat boala, logica juridică îi obligă pe aceeași magistrați să anuleze și controversata decizie din luna decembrie 2020, când instanța de fond a decis să pună sechestru pe cele două imobile trecându-le în folosința lui Platon, contrar faptului că avocații SC „Continental Business Invest” SRL nu au fost înștiințați despre o asemenea ședință și, prin urmare, nu au fost prezenți în momentul pronunțării verdictului. Precizăm că egalitatea în fața legii și a autorităților este un drept fundamental consfințit în Constituția Republicii Moldova, dar și în Codul de Procedură Penală”, menționează compania.

„SC „Continental Business Invest” SRL condamnă manieră dubioasă în care s-a pronunțat decizia Curții de Apel din 8 iunie 2021. Rugăm comunitatea de profil să atragă atenția asupra riscului înregistrării unor precedente periculoase în justiția Republicii Moldova. De asemenea, solicităm organelor abilitate să se expună pe marginea cazului și să intervină întru stoparea gravelor abateri de la lege. În caz contrar, Republica Moldova are toate șansele să susțină cu brio un nou test al rușinii în fața Curții Europene pentru Drepturile Omului”, se mai spune în comunicat.

SC „Continental Business Invest” SRL precizează că dosarul „Casa Modei” și fostului sediu „Asito” se află acum pe masa a două instanțe: Judecătoria Ciocana – unde a fost întors recent de instanța ierarhic superioară și pe masa Curții de Apel – unde avocații companiei „Continental Business Invest” au solicitat asigurarea echității în fața legii și anularea controversatei decizii din luna decembrie 2020.

La Judecătoria Ciocana, o primă ședință este stabilită pentru data de 5 iulie.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.