Două vinării de stat din Moldova își unesc eforturile pentru a depăși criza perioadei pandemice. Ce și-au propus

16 Nov. 2021, 11:11
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Dumitrita Culiuc
16 Nov. 2021, 11:11 // Bani și Afaceri //  Dumitrita Culiuc

Vinăriile din Republica Moldova resimt o scădere a numărului de turiști cauzată de perioada pandemică. Reprezentanții acestei industrii care propulsează economia țării, consideră că turismul local necesită o atenție sporită din partea publicului și a consumatorilor de branduri de țară. Pentru a crea un circuit viniviticol prietenos, două întreprinderi de stat, Cricova și Mileștii Mici, vor organiza în decursul lunii curente un maraton – wine run, în care se pot înscrie cei care doresc să promoveze și să susțină turismul viniviticol, transmite IPN.

Potrivit directorului general al Combinatului de Vinuri „Cricova” S.A., Denis Șova, perioada pandemică a afectat turismul, înregistrându-se o scădere de aproape 80% de vizitatori, comparativ cu anii precedenți, însă linia de producție a continuat să genereze profit.

„O realizare de care am putea să ne mândrim este că întreprinderea „Cricova” este un brand autentic de țară și aparține integral statului. Prin negocieri, a fost recuperat, în urmă cu zece ani, ceea ce deținea o altă întreprindere cu capital străin și astăzi „Cricova” este un model de succes pentru întreprinderile de stat, ce aduce anual un profit de 20 milioane lei și achită peste 50 milioane lei impozite anual. Dacă anul trecut, în iunie, a fost stopată activitatea, anul acesta deja am înregistrat venituri importante și ne așteaptă cele mai bune luni ale anului: noiembrie și decembrie, perioada când se înregistrează aproape jumate din venitul anual din vânzări”, a declarat pentru IPN Denis Șova.

Directorul Combinatului „Cricova” a mai spus că, în acest timp de restricție, s-a lucrat foarte mult la linia de producție și la îmbunătățirea imaginii brandului peste hotarele țării, astfel vinul spumant Blanc de Noirs, Pinot Noir, a fost remarcate în concursurile internaționale din anul acesta cu medalia de aur.

Viorel Garaz, director general al Cramei „Mileștii Mici”, a menționat că cea mai importantă promovare a produsului întreprinderii o realizează este însuși consumatorul.

„Ne bucurăm că tineretul ne promovează intens pe rețelele de socializare, împărtășind impresiile și experiențele pe care le-au trăit în vinăriile noastre, ei sunt cartea noastră de vizită. Totodată, lucrăm la campanii de comunicare prin promovarea vinului în tandem cu poezia, arta. Am lansat recent o linie de producție „Riesling de Rhin”, Mileștii Mici, iar la partea de comunicare am utilizat un joc de cuvinte – „un(i)vers”, tipărind pe etichete strofe de poezie, altfel spus, îmbuteliind vinul în poezie și frumos,. O altă campanie de promovare este adresată către cei care doresc să contribuie la înverzirea planetei, și dacă sădești un pom, fă o poză și trimite-ne-o, iar noi te vom răsplăti cu premii”, a comunicat pentru IPN Viorel Garaz.

Ambele combinate de vinuri colaborează și participă împreună la mai multe proiecte atât naționale, cât și internaționale.

„Nu suntem atât de mari și puternici încât să putem face toate lucrurile de sine stătător. Participând la expoziții și concursuri internaționale, am poziționat Moldova ca țară pe piața globală de consum viticol, nefăcând o diferență între cele două vinării. Am reușit să fidelizăm și consumatorii de vinuri din China, turismul și vinurile se ajută reciproc, ceea ce consider că ne va aduce bunăstare, atât producătorilor de vinuri, cât și sectoarelor conexe (transport, tipografie, servicii hoteliere și multe altele). Pentru dezvoltarea turismului vitivinicol, trebuie să fim conștienți de faptul că în orice țară, acolo unde este o industrie vitivinicolă puternică, este și o piață locală pe măsură. Aici putem extrapola și pe partea de turism, pentru că noi avem foarte mulți vizitatori străini, și mai puțin locali. Avem mulți în Moldova printre cei care poate au văzut piramidele Egiptului și nu au vizitat niciodată vinăriile”, a spus directorul Cramei „Mileștii Mici”.

Pentru a fructifica rezultatele colaborării și în scopul dezvoltării unui traseu turistic între cele două destinații, Cricova și Mileștii Mici, pe parcursul lunii curente va fi organizat un maraton wine run, acțiune ce își propune să atragă cât mai mulți consumatori locali și vizitatori ai vinăriilor.

Realitatea Live

17 Mai 2022, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Dumitrita Culiuc
17 Mai 2022, 17:53 // Actual //  Dumitrita Culiuc

Toate clădirile noi din Uniunea Europeană (UE) ar putea fi prevăzute cu panouri solare pe acoperişuri, conform planurilor Comisiei Europene destinate accelerării dezvoltării energiilor regenerabile şi înlocuirii gazelor şi petrolului rusesc, informează Financial Times.

Potrivit sursei citate, executivul comunitar vrea ca jumătate din energia UE să provină din surse regenerabile în 2030, mai mult decât dublu faţă de nivelul actual.

Pentru a atinge aceste obiective, costurile s-ar putea ridica la sute de miliarde de euro. Cu toate acestea, cheltuielile ar fi compensate de economii anuale de 84 de miliarde de euro generate de reducerea importurilor de combustibili fosili, susţine un plan al Bruxelles-ului denumit „RepowerEU” şi consultat de Financial Times.

Una din propuneri este „introducerea obligativităţii de a avea instalaţii solare pe acoperişul tuturor noilor clădiri şi al tuturor clădirilor existente cu performanţe energetice clasa D şi peste”.

Planul iniţial al UE, conform căruia emisiile de carbon trebuiau reduse cu 55% până în 2030 comparativ cu nivelul lor din 1990, cerea o ţintă de 40% pentru regenerabile. Însă războiul din Ucraina a impulsionat Bruxelles-ul să încerce să obţină independenţa energetică de Rusia, care este responsabilă pentru 40% din necesarul de gaze al blocului comunitar şi 20% din livrările de petrol.

Documentul RepowerEU, care este posibil să sufere modificări înainte de a fi publicat miercuri, susţine că energiile regenerabile sunt cea mai bună modalitate pentru a lupta cu schimbările climatice şi a atinge independenţa energetică, împreună cu importurile de gaze lichefiate şi hidrogenul generat din electricitate regenerabilă.

Gospodăriile ar urma să plătească, în medie, 309 de euro pe an în plus conform planurilor Comisiei.

„Costurile mai mari cu combustibilul şi efortul suplimentar de a reduce consumul de gaze vor majora costurile pentru sistemul energetic cu aproape 10% până la 1.721 miliarde de euro pe an, în medie, în deceniul 2021-2030”, se precizează în documentul Comisiei citat de Financial Times.

De asemenea, Comisia vrea să urgenteze construcţia de parcuri eoliene şi fotovoltaice prin forţarea statelor membre să desemneze zone „prioritare” cu standarde de mediu mai relaxare şi aprobare rapidă.

„Statele membre ar trebui să pună la punct scheme naţionale de susţinere pentru a asigura introducerea pe scară largă a panourilor solare pe clădiri. Acolo unde este cazul, acest efort ar trebui combinat cu renovarea acoperişurilor şi introducerea de soluţii de stocare a energiei şi pompe de căldură. De asemenea, statele membre ar trebui să mobilizeze instalarea de echipamente solare pe toate clădirile publice care sunt adecvate pentru acestea, de la clădiri administrative şi până la şcoli”, se precizează în documentul care ar urma să fie publicat miercuri de Comisia Europeană.

Multe din propunerile executivului comunitar vor avea nevoie de aprobarea guvernelor naţionale şi a Parlamentului European.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău