Dronele iraniene cad ca muștele! Ucraina a doborât peste 300

30 Oct. 2022, 05:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Oct. 2022, 05:45 // Actual //  bani.md

Ucraina a doborât peste 300 de drone Shahed-136 de fabricaţie iraniană pe care Moscova le foloseşte pentru a paraliza infrastructura critică începând cu 13 septembrie, potrivit lui Iurii Ihnat, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Forţelor Aeriene al Forţelor Armate Ucrainene, citat de CNN.

Ucraina şi aliaţii occidentali au acuzat Rusia că obţine drone din Iran în timp ce se străduieşte să îşi refacă propriile stocuri de muniţie. Iranul a negat trimiterea dronelor către Rusia.

Într-un briefing pentru jurnalişti, vineri, Ihnat a declarat că Moscova „schimbă tactica pentru că nu mai are suficiente rachete. Rămân fără rachete Iskander. Alte tipuri de rachete sunt, de asemenea, puţine”.
„În ultima vreme au lovit doar infrastructuri critice şi infrastructuri energetice, fără a arăta interes pentru obiective militare”, a adăugat el.

Campania aeriană a Rusiei împotriva centralelor electrice ucrainene şi a altor infrastructuri esenţiale s-a bazat pe dronele de atac, care sunt proiectate să se prăbuşească pe o ţintă şi să explodeze.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că mai mult de o treime din sectorul energetic al ţării sale a fost „distrus” în ultima lună.

Dronele sunt adesea lansate la primele ore ale dimineţii, când pot fi detectate doar de sistemele radar ale Ucrainei, a declarat Ihnat.
SUA, Franţa şi Marea Britanie au declarat că transferul de arme din Iran către Rusia ar încălca o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU.

Realitatea Live

14 Ian. 2026, 09:12
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Ian. 2026, 09:12 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova au înregistrat o revenire moderată în sezonul curent, însă la un cost tot mai mare pentru fermieri și traderi, arată analiza economistului Iurie Rija pentru perioada iulie–decembrie 2025.

În primele șase luni ale sezonului comercial, Moldova a exportat 632.312 tone de grâu, cu 12% mai mult față de aceeași perioadă din 2024, când livrările au fost de 565.476 tone. Chiar și așa, nivelul rămâne semnificativ sub anii considerați „normali” sau „buni” pentru piața grâului: 944.026 tone în 2021 și 829.024 tone în 2023 pentru același interval.

Creșterea volumelor nu s-a tradus însă și prin venituri mai bune. Prețul mediu de export a coborât la 3,56 lei/kg, în scădere cu 3% față de 2024 (3,67 lei/kg) și sub nivelul din 2023 (3,60 lei/kg). Comparativ cu perioada de dinaintea războiului din regiune, deteriorarea este și mai clară: în iulie–decembrie 2021 prețul mediu era de 4,17 lei/kg, cu aproape 17% peste nivelul actual.

Potrivit lui Iurie Rija, unul dintre factorii-cheie ai acestei slăbiciuni de preț este calitatea recoltei. O parte semnificativă din grâul recoltat în 2025 nu a întrunit parametrii de grâu alimentar și a fost vândut ca grâu furajer, mai ieftin și mai greu de plasat pe piețele premium.

În decembrie 2025, exporturile de grâu au totalizat 49.112 tone, la un preț mediu de 3,70 lei/kg, aproape identic cu noiembrie, semn al unei stabilizări temporare. Totuși, comparativ cu decembrie 2024, performanța este mult mai slabă: atunci, prețul mediu a fost de 4,13 lei/kg, iar volumele au depășit 70.000 de tone. Diferența reflectă atât o cerere externă mai prudentă, cât și problemele de calitate ale grâului moldovenesc din sezonul curent.

Exporturile de grâu rămân puternic concentrate. Primele trei companii au asigurat aproape jumătate din livrările externe ale țării: RUSAGRO-PRIM SRL – 136.449 tone (22%), AGRO-NOVA PRIM SRL – 88.337 tone (14%) și OROM-IMEXPO SRL – 84.755 tone (13%). Împreună, acestea au realizat circa 49% din exporturile totale de grâu ale Republicii Moldova.

Una dintre cele mai importante schimbări ale sezonului este schimbarea liderului între destinațiile de export. În perioada 1 iulie – 31 decembrie 2025, Italia a devenit cel mai mare cumpărător de grâu moldovenesc, cu 267.854 tone importate la un preț mediu de 3,61 lei/kg.

România, tradițional piața dominantă, a coborât pe locul doi, cu 110.452 tone la un preț mediu de 3,42 lei/kg, fiind urmată de Grecia, care a importat 101.267 tone la 3,54 lei/kg.

Piețele extra-UE au oferit prețuri mai bune, dar pe volume reduse: Liban – 4,08 lei/kg, Turcia – 3,85 lei/kg, iar livrările către Elveția, Ucraina, Malaezia, Egipt și Cipru au completat tabloul exporturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!