Ministrul român al Energiei: Sistemul energetic rezistă la consum ridicat și susține Republica Moldova

13 Ian. 2026, 11:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Ian. 2026, 11:15 // Actual //  Grîu Tatiana

România reușește să mențină stabilitatea sistemului energetic în condiții de iarnă severă și să continue sprijinul energetic acordat Republicii Moldova, în pofida consumului ridicat generat de temperaturile extrem de scăzute.

Ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că sistemul electroenergetic a funcționat fără probleme, chiar dacă temperaturile au coborât până la minus 19 grade Celsius, iar cererea de energie și gaze a crescut semnificativ.

„Am convocat din nou Comandamentul Energetic Național pentru a ne asigura că sistemul funcționează în siguranță. Nu există consumatori nealimentați, iar vârfurile de consum din dimineață și seară au fost acoperite fără dificultăți”, a declarat ministrul.

Un element-cheie al stabilității îl reprezintă stocurile de gaze, care sunt umplute în proporție de 65%, peste media Uniunii Europene și cu aproximativ 200 de milioane de metri cubi mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit lui Bogdan Ivan, producția internă, extracția din depozite și importurile sunt echilibrate, ceea ce permite României nu doar să își acopere propriul consum, ci și să continue livrările către Chișinău.

„Avem capacitatea necesară pentru a face față cererii crescute și pentru a sprijini în continuare Republica Moldova”, a subliniat ministrul.

Autoritățile române au precizat că rețeaua de transport nu are indisponibilități, iar unitățile de producție sunt monitorizate permanent, astfel încât orice incident tehnic să fie remediat rapid, fără impact asupra alimentării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

24 Iul. 2026, 15:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
24 Iul. 2026, 15:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Managerii întreprinderilor din Republica Moldova estimează pentru trimesrul III al anului 2026 o activitate economică relativ stabilă, însoțită de creșteri moderate ale veniturilor din vânzări și ale prețurilor, potrivit rezultatelor Anchetei de conjunctură publicate de Biroul Național de Statistică (BNS).

La nivelul întregii economii, managerii anticipează o relativă stabilitate a situației economice (sold conjunctural +5%) și a numărului de salariați (-5%), în timp ce veniturile din vânzări ar urma să crească moderat (+7%), iar prețurile produselor și serviciilor să avanseze cu un sold conjunctural de +9%.

Cele mai optimiste estimări vin din industria prelucrătoare, unde managerii prognozează o creștere a activității economice (+16%) și a veniturilor din vânzări (+15%), în condițiile unei relative stabilități a numărului de angajați (+1%). Totodată, aceștia estimează și o majorare moderată a prețurilor produselor industriale (+10%).

În construcții, companiile anticipează o creștere moderată a activității (+7%) și a veniturilor (+12%), însă se așteaptă la cea mai puternică majorare a prețurilor dintre toate sectoarele analizate, cu un sold conjunctural de +21%.

În schimb, comerțul cu amănuntul și serviciile vor evolua mai lent. Managerii estimează o situație economică relativ stabilă (+3%) și venituri aproape constante (+4%), însă prognozează o reducere moderată a numărului de salariați (-6%) și o creștere a prețurilor (+7%).

Datele BNS arată că întreprinderile mari sunt cele mai optimiste. Managerii companiilor cu peste 250 de angajați estimează creșteri ale activității economice (+14%), ale veniturilor din vânzări (+17%) și chiar majorarea numărului de salariați (+8%). În schimb, întreprinderile mici și micro anticipează, în general, o stagnare a activității și reduceri ușoare ale personalului.

Totodată, peste jumătate dintre firme (54%) au declarat că s-au confruntat cu obstacole în desfășurarea activității în trimestrul II al anului 2026. Cea mai frecventă problemă invocată este cererea insuficientă pe piață, menționată de 33,9% dintre respondenți. Alte dificultăți sunt problemele financiare (21,8%), lipsa forței de muncă calificate (19%), consecințele războiului din Ucraina (8,6%) și lipsa spațiilor sau echipamentelor necesare (6%).