Drumul de „aur” al lui Spînu! Iachimovschi: Mai avem o persoană bănuită

Mai avem o persoană recunoscută în calitate de bănuit în dosarul construcției drumului Leova-Bumbăta. Au fost audiați mai mulți specialiști și a fost dispusă o expertiză în acest dosar, a declarat în cadrul emisiunii de la Exclusiv TV, Octavian Iachimovschi procurorului-adjunct al Procuraturii Anticorupție

„Sperăm că o să reușim în termen scurt să venim cu mai multe clarități să vedem dacă versiunile noastre se confirmă sau nu. O să informăm publicul ca să nu apără îndoieli în fața societății și nici la formatorii de opinie. Investigația este legală”, a punctat Iachimovschi.

În privința persoanei bănuite, Iachimovschi nu a precizat despre cine este vorba.

Statul de bănuit, în dosarul construcției drumului Leova-Bumbăta, mai are și Sergiu Bejan, șeful Administrației de Stat a Drumurilor. Bejan respinge acuzațiile și spune că la mijloc, de fapt, ar sta interese ascunse a unor persoane, dar a refuzat să ofere alte detalii.

Proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici și din cauza costurilor exorbitante, aproximativ 3,5 milioane de euro pe kilometru de drum, transformându-l în cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova. Această sumă ridică semne de întrebare serioase în privința eficienței utilizării fondurilor publice în contextul economic tensionat al țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leova bumbata #drum #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului 2025, Republica Moldova a produs un volum record de 386 milioane kWh de energie electrică regenerabilă, cel mai mare nivel trimestrial înregistrat vreodată. Producția anualizată a depășit pentru prima dată pragul de 1 miliard kWh, iar estimarea pentru întreg anul 2025 este de aproximativ 1,2 miliarde kWh, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

„Este de zece ori mai mult decât produceam în 2020 și de peste 40 de ori mai mult decât acum un deceniu. În 2015, 99% din energia electrică consumată era importată, direct sau prin gaz importat pentru producție locală. Nu cunosc un alt exemplu în Europa al unei schimbări atât de rapide”, subliniază Ioniță.

Structura producției regenerabile din 2025 indică o schimbare radicală față de anii precedenți: 64% din energie provine din surse fotovoltaice, circa 29% din eolian, aproximativ 6% din hidroenergie, iar 1–1,5% din biogaz. Dacă în trecut hidroenergia domina aproape integral segmentul „verde”, astăzi investițiile private în panouri solare și turbine eoliene reprezintă principalul motor al creșterii.

Efectul economic este deja vizibil. În 2025, energia regenerabilă produsă local acoperă aproximativ 26% din consumul total de electricitate al țării. Mai mult de un sfert din energia consumată nu mai depinde de importuri, geopolitică sau de prețul gazelor. Iarna contribuția este susținută de vânt, iar vara de soare, conturând un mix energetic funcțional.

Creșterea accelerată aduce însă o nouă provocare. În anumite zile de vară, producția regenerabilă a acoperit 100% din consumul intern pentru câteva ore. În 2026, este posibil ca producția să depășească cererea cu 30–40% în anumite intervale.

Diferențele de preț sunt însă mari. Energia este foarte ieftină ziua și de până la patru ori mai scumpă seara și există situații cu ecarturi de 20–30 de ori între prețurile orare. „Fără stocare, riscăm să vindem ieftin și să cumpărăm scump”, avertizează economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, lansarea bursei de energie electrică a fost primul pas strategic corect, transformând energia într-o marfă tranzacționabilă. Următorul pas inevitabil este dezvoltarea capacităților de stocare, care ar permite stabilizarea sistemului, creșterea securității energetice și apariția unei noi ramuri de afaceri.

Economistul estimează că o mică afacere de stocare poate fi lansată cu aproximativ 250.000 de euro capital propriu, restul investiției putând fi atras prin creditare, ceea ce face domeniul accesibil și IMM-urilor.