După 30 de îngheț, Republica Moldova sparge gheața în energia eoliană. Se anunță bătălia decisivă pentru vânt

Un studiu realizat de Proiectul Securitatea Energetică a Republicii Moldova, susținut de USAID Moldova, a dezvăluit că în Republica Moldova există cel puțin 11 zone cu un imens potențial nevalorificat de producție a energiei eoliene. Aceste zone ar putea contribui semnificativ la creșterea ponderii energiei verzi produse în țară până la 30% până în 2030, conform datelor preliminare prezentate Ministerului Energiei în data de 23 octombrie.

Aceste rezultate au deschis drumul pentru organizarea primelor licitații pentru parcurile eoliene mari, planificate să aibă loc până la sfârșitul anului. Autorii studiului au analizat cu atenție 34 de arii cu potențial de energie eoliană, excludând traseele migratoare ale păsărilor de-a lungul râurilor Nistru și Prut, zonele împădurite și cele rezidențiale pentru a proteja mediul înconjurător. De asemenea, s-au luat în considerare radarele și aeroporturile internaționale existente.

Studiul a evaluat și infrastructura existentă, distanța până la cea mai apropiată stație electrică, capacitatea liniilor de transmisie și accesibilitatea prin drumuri. Ca rezultat, s-au identificat 11 zone cu potențial semnificativ pentru dezvoltarea fermelor eoliene. Pentru trei dintre aceste zone, Proiectul Securitatea Energetică a Republicii Moldova va extinde cercetările cu vizite la fața locului pentru măsurători precise și studierea reliefului. Studiul va include și analiza capacităților rețelelor electrice și calculele financiare.

Scopul acestui studiu a fost de a obține prețuri optime pentru energia electrică și de a dezvolta instalații mai eficiente pe suprafețe extinse. Autorii studiului au luat în considerare, de asemenea, obiectivele de decarbonizare asumate de Republica Moldova și au ajuns la concluzia că, până în 2030, ar putea fi construite parcuri eoliene cu o capacitate instalată totală de aproximativ 600 MW. Experții USAID vor acorda sprijin MoldElectrica pentru soluționarea aspectelor tehnice și valorificarea mai bună a acestui potențial.

În cadrul unei ședințe, ministrul Energiei, Victor Parlicov, a subliniat că se pregătește un mecanism prin care potențialii investitori care obțin rezervări de capacități și avize de racordare să finalizeze proiectele într-un timp rezonabil, pentru a evita blocarea inutilă a capacității și vânzarea ulterioară a acestora pe o piață secundară. Ministrul a evidențiat importanța creării de oportunități de investiții egale pentru toți și descurajarea practicilor care ar putea bloca dezvoltarea sectorului energetic al Moldovei.

Autoritățile au declrata că vor să ajungă, până în anul 2030, la o cotă de 30% a energiei regenerabile. Este vorba de energia produsă de eoliene, fotovoltaice și biomasă, care per total ar cumula 1,1 mil MWh, potrivit unui proiect de lege care urmează să fie aprobat în ședina de mâine a Guvernului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#energie eoliana

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.