E ceva putred la Kiev. Zelenski lasă fără cetățenie ucraineană un deputat şi trei oligarhi, printre clare şi Kolomoiski

Volodimir Zelenski ar fi semnat un decret privind anularea cetăţeniei ucrainene pentru oligarhul Igor Kolomoiski, şeful Apărării teritoriale din regiunea Dnipropetrovsk Ghennadi Korban, deputatul Igor Vasilkovski şi preşedintele Congresului Evreilor din Întreaga Ucraină Vadim Rabinovici, relatează publicaţiile Zerkalo Nedeli și Ukrainskaia Pravda.

Potrivit unei surse a publicaţiei ucrainene, toţi cei patru vizaţi de decret au primit semnale, prin diverse canale, cu privire la faptul că vor rămâne fără cetăţenia ucraineană. În afară de cetăţenia Ucrainei, aceştia deţin şi cetăţenia Israelului.

Decizia a fost luată marţi în cadrul unei şedinţe la Administraţia Prezidenţială a Ucrainei.

În cazul în care decizia se oficializează, Korban şi Rabinovici, care se află în străinătate, nu se vor putea întoarce în Ucraina, în timp de Kolomoiski şi Vasilkovski riscă să fie expulzaţi.

Fost guvernator al regiunii Dnipropetrovsk, oligarhul Igor Kolomoiski, în vârstă de 59 de ani, a sponsorizat campania prezidenţială a lui Zelenski în 2019, dar a intrat între timp în dizgraţie. Kolomoiski are din 2021 interdicţie de a intra în SUA din cauza eforturilor sale de a submina procesele şi instituţiile democratice din Ucraina, ameninţând astfel viitorul ţării.

Ghennadi Korban, în vârstă de 52 de ani, este un om de afaceri şi politician responsabil de apărarea teritorială a regiunii.

Dnipropetrovsk. Colecţionar de artă modernă şi contemporană, Korban este totodată şi patronul comunităţii evreieşti din Dnipro.

Igor Vasilkovski, în vârstă de 37 de ani, este deputat ales pe lista partidului „În slujba poporului”, formaţiunea politică anti-corupţie fondată de Volodimir Zelenski.
Vadim Rabinovici, în vârstă de 68 de ani, este om de afaceri şi politician, fiind unul dintre liderii Partidului Opoziţiei – Pentru Viaţă, o formaţiune politică eurosceptică şi interzis în Ucraina după izbucnirea războiului din cauza legăturilor sale cu regimul din Rusia.

#oligarhi #Zelenski #cetățenie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.