E ceva putred la Kiev. Zelenski lasă fără cetățenie ucraineană un deputat şi trei oligarhi, printre clare şi Kolomoiski

Volodimir Zelenski ar fi semnat un decret privind anularea cetăţeniei ucrainene pentru oligarhul Igor Kolomoiski, şeful Apărării teritoriale din regiunea Dnipropetrovsk Ghennadi Korban, deputatul Igor Vasilkovski şi preşedintele Congresului Evreilor din Întreaga Ucraină Vadim Rabinovici, relatează publicaţiile Zerkalo Nedeli și Ukrainskaia Pravda.

Potrivit unei surse a publicaţiei ucrainene, toţi cei patru vizaţi de decret au primit semnale, prin diverse canale, cu privire la faptul că vor rămâne fără cetăţenia ucraineană. În afară de cetăţenia Ucrainei, aceştia deţin şi cetăţenia Israelului.

Decizia a fost luată marţi în cadrul unei şedinţe la Administraţia Prezidenţială a Ucrainei.

În cazul în care decizia se oficializează, Korban şi Rabinovici, care se află în străinătate, nu se vor putea întoarce în Ucraina, în timp de Kolomoiski şi Vasilkovski riscă să fie expulzaţi.

Fost guvernator al regiunii Dnipropetrovsk, oligarhul Igor Kolomoiski, în vârstă de 59 de ani, a sponsorizat campania prezidenţială a lui Zelenski în 2019, dar a intrat între timp în dizgraţie. Kolomoiski are din 2021 interdicţie de a intra în SUA din cauza eforturilor sale de a submina procesele şi instituţiile democratice din Ucraina, ameninţând astfel viitorul ţării.

Ghennadi Korban, în vârstă de 52 de ani, este un om de afaceri şi politician responsabil de apărarea teritorială a regiunii.

Dnipropetrovsk. Colecţionar de artă modernă şi contemporană, Korban este totodată şi patronul comunităţii evreieşti din Dnipro.

Igor Vasilkovski, în vârstă de 37 de ani, este deputat ales pe lista partidului „În slujba poporului”, formaţiunea politică anti-corupţie fondată de Volodimir Zelenski.
Vadim Rabinovici, în vârstă de 68 de ani, este om de afaceri şi politician, fiind unul dintre liderii Partidului Opoziţiei – Pentru Viaţă, o formaţiune politică eurosceptică şi interzis în Ucraina după izbucnirea războiului din cauza legăturilor sale cu regimul din Rusia.

#oligarhi #Zelenski #cetățenie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Petrolului din Irak a anunțat inițierea unor negocieri directe cu companii americane pentru preluarea participației gigantului rus „Lukoil” în zăcământul petrolier West Qurna-2, transmite Bloomberg. Autoritățile irakiene nu au făcut publice numele potențialilor cumpărători, însă, potrivit surselor citate, companii precum ExxonMobil și Chevron și-au exprimat anterior interesul pentru activele internaționale ale „Lukoil”, pe care firma este obligată să le vândă în regim accelerat din cauza sancțiunilor impuse de administrația Donald Trump.

Zăcământul West Qurna-2, cu rezerve estimate la 14 miliarde de barili și o producție de aproximativ 500.000 de barili pe zi, reprezintă cel mai mare activ extern al „Lukoil”. Compania rusă deține aici o participație de 75%. Ministerul Petrolului de la Bagdad afirmă că transferul controlului către o companie petrolieră americană „ar servi intereselor comune, ar consolida stabilitatea piețelor mondiale și ar garanta continuitatea producției de petrol a Irakului”.

Deocamdată, autoritățile irakiene nu au precizat termenul la care ar putea fi semnat acordul final privind vânzarea participației „Lukoil”.

Potrivit Bloomberg, decizia Irakului de a implica firme americane corespunde atât intereselor strategice ale Washingtonului, cât și intenției Bagdadului de a aprofunda relațiile energetice cu Statele Unite.

Anunțul vine pe fundalul problemelor majore ale „Lukoil” în Irak. Pe 10 noiembrie, compania a declarat forță majoră la West Qurna-2, după ce autoritățile irakiene au suspendat toate plățile în numerar și în petrol către firma rusă. În aceeași perioadă, compania petrolieră de stat SOMO a anulat trei livrări de petrol extrase de „Lukoil”. Ulterior, guvernul Irakului a preluat gestionarea exporturilor provenite din zăcământ, pentru a asigura continuitatea livrărilor în pofida sancțiunilor.

Statele Unite au impus sancțiuni severe împotriva „Lukoil” și „Rosneft” în luna octombrie, cu scopul de a limita finanțarea războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei. Trezoreria americană a acordat companiei doar o lună pentru închiderea operațiunilor din afara Rusiei, însă licența temporară a fost ulterior prelungită până la 13 decembrie.

Cu active în 11 țări, de la Europa și Africa până în Orientul Mijlociu, „Lukoil” este acum forțată să își vândă rapid operațiunile internaționale pentru a respecta regimul de sancțiuni.